Taxa de claw-back, aprobată de farmacişti, dezaprobată de politicieni, în numele producătorilor de medicamente

După controverse şi critici venite atât din partea industriei farma­ceutice, dar şi a unor voci indivi­duale din sistemul medical, Monitorul Oficial a publicat luni modalitatea prin care se va calcula taxa de claw-back, prin interme­diul căreia statul român va recupera de la producătorii farmaceutici o parte din profitul obţinut în urma vânzărilor de medicamente. Dacă sunt voci care cer renunţarea la taxa claw-back, unii farmacişti apreciază decizia ca fiind bună, dar aplicată tardiv.
 

Farmacişti văd o decizie bună, dar tardivă

Rodica Vlad, proprietarul lanţu­lui de farmacii Vlad, din Timişoara, spune că este greu de estimat cum va afecta farmaciile introducerea acestei taxe de claw-back, în condiţiile în care, oricum, relaţia actuală dintre farmacii şi distribuitorii de medicamente este foarte tensionată, din cauza decala­jelor de plată.

Deşi ideea din spatele acestei taxe este bună, urmărindu-se preţuri la me­dicamente aliniate cu cele din spaţiul comunitar, mai spune Rodica Vlad, există posibilitatea ca aceasta să ducă la majorarea preţului medicamentelor. Problema cea mare, mai spune Rodica Vlad, este aplicarea mult prea tardivă a acestei taxe „După ce ani de zile s-au perpetuat nereguli în acest sistem de distribuţie a medicamentelor şi s-a ajuns la situaţia din prezent, este târziu să vii acum să încerci să faci ordine”.

Scrisoare deschisă anti-taxă de claw-back

Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Emil Boc, europarlamen­tarul P.N.L. Cristian Buşoi se declară îngrijorat de o serie de efecte negative ale taxei de claw-back. Acesta atacă, în primul rând, procedura prin care a fost luată această măsură, numind-o “ne­potrivită” : “Adoptarea unei taxe de tip claw-back printr-o ordonanţă de urgen­ţă, fără a realiza în prealabil o analiză de impact care să prezinte clar impli­caţiile pe care această taxă le poate avea, şi fără o dezbatere în Parlamen­tul României, este o decizie pripită, contrară nevoii de a asigura sustena­bilitatea sistemului de sănătate româ­nesc pe termen lung”. Lipsa unei ana­lize de impact, este de părere Cristian Buşoi, a dus la trecerea cu vederea de către Executiv a unor defecte majore în concepţia sistemului pe care se ba­zează noua taxă. “În mod sistematic, valoarea consumului total de medi­camente va fi mai mare decât bugetul alocat, deplasând povara finanţării asupra industriei farmaceutice. Decizia intervine în condiţiile în care furnizo­rii de medicamente din România sunt plătiţi cu întârzieri de aproape un an. (...) Obligaţia pentru producători de a plăti taxa trimestrial, până la data de 25 a celei de-a doua luni următoare în­cheierii trimestrului, va supune produ­cătorii de medicamente unei presiuni financiare deosebite, aceştia fiind nevoiţi să plătească taxa pe baza unor vânzări pentru care nu şi-au primit încă banii”.

Cristian Buşoi declară că, în plus, există neclarităţi în privinţa formulei de calcul o introduce : “Majoritatea ţărilor europene care au recurs la o ast­fel de taxă, printre care şi Olanda, Belgia sau Ungaria, au optat pentru un procentaj fix însoţit, în unele cazuri, de un anumit plafon pentru a nu supune producătorii unei presiuni dispropor­ţio­nate. Formula de calcul introdusă de or­­donanţă se bazează pe nişte variabile necunoscute producătorilor, ceea ce îi privează pe aceştia de orice fel de pre­vi­zibilitate, împiedicându-i să-şi planifice activităţile comerciale în mod eficient”.

Europarlamentarul P.N.L. mai spune că această taxă nu se bazează pe consumul total de medicamente la preţ de producător, ci ia în considerare valoa­rea totală a consumului de medicamen­te la preţul de retail, ceea ce înglobea­ză veniturile farmaciilor, distribuitorilor, dar şi TVA-ul. El estimează că această taxă de claw-back ar putea avea ca efect retragerea unor medicamente de pe piaţă, respectiv refuzul producătorilor de a introduce pe piaţă medicamente inovatoare sau de a mai furniza medi­ca­mente după epuizarea bugetului alocat.

Ministrul Sănătăţii : “Bolnavii nu vor fi afectaţi”

În tot acest timp, ministrul Sănă­tăţii, Ritli Ladislau, susţine că meca­nismul de claw-back nu înseamnă o no­uă taxă : “Şi până în prezent a existat obligativitatea achitării de către fir­me­le de medicamente a unei contribuţii care funcţiona pe principiul unei taxe aplicate la volumul de vânzări pentru toate medicamentele. Sistemul s-a dovedit însă a fi nefuncţional, nu şi-a atins obiectivul declarat, iar anul aces­ta taxele au fost colectate doar aproxi­mativ 5% din suma previzionată. Ca ur­mare a existat această necesitate de a modi­fica mecanismul financiar”. În plus, dă asigurări Ritli Ladislau, noile măsuri nu vor afecta direct bolnavul, acesta nea­vând  de plătit mai mult pen­­tru medi­camente.

Taxa de claw-back, în vigoare de la 1 octombrie

Taxa de claw-back va funcţiona ca un procent plătit din veniturile producătorilor şi calculat printr-un raport dintre consumul total tri­mes­trial de medicamente suportate din Fondul Naţional de Asigurări de Să­nătate şi bugetul Ministerului Sănă­tăţii şi bugetul aprobat aferent aces­tor medicamente. Un punct-cheie în calcularea acestei taxe, care va intra în vigoare de la 1 octombrie, îl vor avea farmaciile şi spitalele care vor raporta consumul de medicamente suportat din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora vor avea obligaţia să plătească o contribuţie trimestrială care se calculează prin aplicarea unui procent asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii. Contribuţia trimestrială se va calcula şi aplica pentru acele volume de vânzări care depăşesc media trimestrială a sumelor aprobate prin buget pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru cele folo­site în tratamentul ambulatoriu pe ba­ză de prescripţie medicală prin far­maciile cu circuit deschis, tratament spitalicesc şi pentru centrele de dializă

În cazul în care producătorii nu vor plăti taxa în termen de 180 de zile, ei vor fi penalizaţi prin excluderea medicamentelor pentru care deţin autorizaţia de punere pe piaţă din lista medicamentelor cu contribuţie sau fără contribuţie personală şi din lista medicamentelor prevăzute pentru bolnavii incluşi în secţiunea C2 a sublistei C. Contribuţiile provenite din taxa de clawback sunt considerate a fi venituri proprii ale Ministerului Să­nătăţii şi vor fi colectate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.