Taxa de clawback, reclamată la F.M.I. şi la instituţiile comunitare

Cu prilejul vizitei făcute de delegaţia F.M.I. în România, producătorii de medicamente le-au solicitat reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional să intervină pe lângă Guvern pentru ca taxa clawback să fie redusă la zero în cazul medica­mentelor generice, să poată fi plătită într-un termen extins până la minimum 210 zile şi să nu mai fie aplicată la un preţ care include TVA şi marja de distribuţie. Modalitatea de aplicare a taxei de tip clawback, conside­rată discriminatorie, a fost reclamată de producătorii de medicamente şi la instituţiile comunitare.

Petiţii către F.M.I. şi Comisia Europeană

Într-o întâlnire organizată cu membrii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, producătorii de medi­camente au reclamat că sistemul taxei clawback este în continuare nefuncţio­nal, după ultimele modificări efectuate de Guvern, şi au cerut schimbarea for­mulei de calcul şi a procedurilor de plată. Totodată, producătorii de medi­camente au solicitat ca taxa clawback aplicată medicamentelor generice să fie redusă la zero măcar pentru o anu­mită perioadă, pentru a încuraja intra­rea pe piaţă a unor medicamente mai ieftine, să nu mai fie aplicată la un preţ de vânzare care include TVA şi marja de distribuţie pe lângă preţul de produ­cător şi să poată fi plătită într-un ter­men extins până la minimum 210 zile, apropiat de perioada de decontare a medicamentelor. Conform sistemului actual, taxa clawback trebuie plătită în 20 zile după trimestrul în care au fost înregistrate veniturile.

Sistemul clawback, introdus la fi­nele anului 2009, prevedea că toţi pro­ducătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului pu­blic de sănătate cu o sumă reprezen­tând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.

Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discrimina­torie pentru agenţii economici, prin suprafiscalizare, în timp ce Guvernul a admis că sistemul s-a dovedit ne­func­ţional deoarece nu s-a colectat de­cât aproximativ 5% din suma previzionată.

Asociaţia Producătorilor de Medi­camente Generice din România susţi­ne că taxa clawback este injustă, ine­ficientă şi nu rezolvă problemele din sistemul sanitar, în timp ce Camera de Comerţ Americană în România consi­deră că actuala formă a taxei limitează dezvoltarea investiţiilor în domeniul farmaceutic.

Asociaţia Română a Producă­tori­lor Internaţionali de Medicamente a avertizat că industria farmaceutică din România ar putea suferi o pierdere de 842 milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere a pieţei cu 30%, prin aplica­rea noii taxe clawback, deoarece siste­mul este inaplicabil din punct de vede­re economic, companiile farmaceutice fiind obligate să susţină integral di­ferenţa dintre bugetul alocat şi con­sumul de medicamente.

În schimb, Guvernul consideră că sistemul clawback reprezintă o soluţie de creştere a veniturilor, banii colec­taţi putând fi folosiţi pentru susţinerea programelor naţionale în sănătate.

Păreri împărţite

Părerile oamenilor implicaţi în sistemul local pe plan local sunt îm­părţite în ceea ce priveşte aplicarea sistemului de clawback.

Deputatul P.N.L. Horia Cristian, fost director al Casei Judeţene de Asi­gurări de Sănătate, apreciază că, dat fiind că situaţia pieţei de medicamente nu este cea mai fericită, românii riscă să fie victimele colaterale ale unui război al preţurilor.

În opinia sa, prin politicile de fis­calizare aplicabile pe piaţa de medica­mente trebuie reglementată problema exportului paralel de medicamente. „Unele medicamente din programele naţionale de sănătate oncologice sunt contigentate, adică se importă în Ro­mânia un număr de doze egal cu pa­cien­­ţii aflaţi în program; aceste me­dicamente sunt cumpărate din farma­cie şi reexportate, fără a mai ajunge la pacienţii oncologici. În această situaţie pacienţii fie nu mai au tratament, fie sunt trataţi cu medicamente de linia a II-a mai puţin eficiente şi mai scumpe”, explică Horia Cristian. 

La rândul său, Rodica Vlad, pro­prie­tarul reţelei de farmacii Vlad din Timişoara, declară că şi farmaciile ar putea fi afectate de sistemul clawback prin politicile de discounturi, care sunt mai reduse, aceste politici de discoun­turi reprezentând o zonă„în care se învârt sume extrem de mari”. Totuşi, declară Rodica Vlad, aplicarea taxei de clawback este o chestiune pozitivă„măcar din prisma faptului că se inten­ţionează reducerea exporturilor para­lele de medicamente. În plus, a făcut ca distribuitorii să-şi reconsidere ati­tudinea faţă de farmacii. A fost o pe­rioadă când relaţiile dintre farmacii şi distribuitori erau extrem de încordate, din cauza întârzierii cu care Casa Ju­de­ţeană de Asigurare de Sănătate plătea sumele aferente medicamentelor compensate şi gratuite eliberate de farmacii”.