Aşa cum s-a mai întâmplat şi în cazul altor taxe sau impozite a căror implementare sau concepere a fost defectuoasă, taxa de primă înmatriculare a fost declarată nelegală de către Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene. Ceea ce înseamnă că în toate instanţele din ţară, în care există procese pentru recuperarea taxei de primă înmatriculare de către cei care au plătit-o, statul va pierde fără drept de apel. În lipsa acestei taxe, însă, Timişul ar putea redeveni, ca înainte de introdu­cerea ei, un cimitir de maşini, în condiţiile în care, oricum, traficul e sufocat de numărul prea mare de autovehicule. Doar anul trecut, o treime din maşinile înmatriculate în Timiş au fost vechituri aduse din spaţiul comunitar.


O decizie obligatorie pentru toate instanţele

Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene s-a pronunţat, zilele trecute, în urma solicitării unei instanţe din România, Tribunalul Sibiu, în privinţa taxei de primă înmatriculare, stabilind că această taxare impusă de statul ro­mân ar produce un dezavantaj în ceea ce priveşte vânzarea maşinilor second-hand din alte state pe teritoriul României.

“Curtea apreciază că legislaţia ro­mânească în această materie are ca efect faptul că vehiculele second-hand importate, cu o vechime considerabilă, sunt taxate cu până la 30% din valoarea lor – chiar dacă este aplicată o reduce­re însemnată la taxă ca urmare a scăderii valorii acestora – în timp ce maşinile similare oferite pe piaţa auto second-hand internă nu sunt supuse acestei taxe. În atare condiţii, legislaţia are ca efect descurajarea importului şi în­scrierii în circulaţie în România a ma­şinilor second-hand cumpărate în alte state membre”, se arată în decizia Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene.

Deşi această hotărâre a fost una ex­trem de mediatizată, nu s-a precizat care e aplicarea ei practică, palpabilă în România. “Tot aşa cum Curtea de la Strasbourg interpretează Convenţia pen­tru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Curtea de la Luxemburg este singura care poate interpreta Tratatul Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, ori spui Tratat, ori spui Decizia Curţii, efectul este acelaşi : obli­gatoriu. Aşadar, toate instanţele din Ro­mânia nu au decât o singură soluţie : să respecte decizia Curţii de Justiţie a Co­munităţii Europene”, explică judecă­torul Cristian Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.Ca atare, toate in­stanţele care au pe rol litigii vizând re­glementarea pe care a avut-o în vedere Curtea de la Luxem­burg, legată de taxa de poluare, aşa cum a fost ea regle­men­tată în 2008, au obli­gaţia de a respecta decizia Curţii de la Luxemburg. Prin urmare, statul va fi obli­gat să restituie banii daţi pentru aceas­tă taxă tuturor celor care au ini­ţiat ac­ţiuni în instanţă pentru recuperarea ei.

Nu toţi cei care vor câştiga, însă, ast­fel de procese vor primi imediat şi banii decontaţi statului. “La nivel de instanţă, fără îndoială, vor avea câştig de cauză. Rămâne de văzut şi când îşi vor recupera banii de la stat, pentru că în ultimii ani statul şi-a făcut un obicei ca la aceste hotărâri prin care e obligat să restituie sau să plătească anumite sume de bani să propună tot felul de eşa­lonări, pe mai mulţi ani”, spune Cris­tian Danileţ.

Ceea ce înseamnă că statul, acum, în perioadă de criză, va fi obligat să acorde retroactiv sume din anul 2008, lucru care va duce la o accentuare a deficitului bugetar. Acest lucru putea fi prevăzut încă din 2007, când s-a iniţiat şi s-a implementat prost această taxă, despre care oficialii Ministerului Me­diului spun că este necesară pentru a nu transforma România în depozitul de fier vechi al U.E.


Greşelile statului, speculate la maximum

Timişul are deja o tradiţie în ceea ce priveşte contestarea taxei de primă înmatriculare. Curtea de Apel Timişoa­ra stabilea încă din februarie 2008, printr-o sentinţă irevocabilă, că taxa auto de primă înmatriculare este nelegală, ca urmare a judecării recursului deciziei Tribunalului Arad, care constatase acelaşi lucru în primă instanţă.

Procesul a fost intentat de un băr­bat din Arad, Ilie Iluna, care a vrut să îşi recupereze în instanţă taxa de primă înmatriculare pe care a achitat-o când a achiziţionat un autoturism din Aus­tria, pe care a vrut apoi să îl înmatri­culeze în ţară.

Atunci, judecătorii timişeni au de­cis să-i fie restituită arădeanului suma de 6.287 de lei reprezentând taxa specială pentru autoturism achitată, precum şi să fie plătită rata dobânzii legale, de la data plăţii până la restituirii efective.

De la pronunţarea acestei sentinţe au fost pronunţate alte câteva mii prin care statul a fost obligat să restituie această taxă, motiv pentru care a fost şi modificată, pe plan legis­lativ, de două ori, modalitatea de per­cepere a acestei taxări. Modificările nu au fost însă mai inspirate decât textele de lege iniţiale, iar dovada cea mai bună este decizia Curţii de Justiţie a Comu­nităţii Eu­ro­pene. Acum, România se pregăteşte, din nou, să deconteze gre­şelile legis­lative.

De câteva zile, pe majoritatea por­talurilor de mică publicitate din Timi­şoara au apărut următoarele anunţuri : “Persoanele din Timiş care doresc să îşi recupereze banii daţi statului pentru prima înmatriculare sunt rugate să ne contacteze. Există un avocat care, pe baza unui comision de 15% din valoare, vă poa­te obţine înapoi banii luaţi de către Sta­tul român. Plata comisionului se face după ce avocatul obţine banii de la stat”.

Astfel, există timişeni care obţin ve­nituri deloc mici speculând incapaci­tatea statului de a institui o taxă care să nu poată fi contestată şi anulată în justiţie.


Ne pândeşte pericolul supra-aglomerării traficului cu maşini uzate

Decizia Curţii de Justiţie a Comu­nităţii Europene, deşi binevenită din punct de vedere al celor care optează pentru achiziţionarea unor maşini se­cond-hand din spaţiul comunitar, nu este o veste bună nici pe plan cen­tral, dar nici pentru autorităţile locale. Aducerea unui număr foarte mare de maşini la mâna a doua din spaţiul eu­ropean a creat în aglomerările urbane mari, precum Timişoara, condiţii de trafic insuportabile şi a contribuit la creşterea masivă a poluării.

Existând încă o concepţie ce de­notă lipsă de educaţie, conform căreia a poseda o maşină e o treaptă în plus, urcată pe o presupusă ierarhie socială, Timişoara s-a umplut în ultimii ani de maşini vechi, poluante, pe care proprie­tarii vest-europeni le-au vândut pentru a scăpa de plata impozitelor.

Iar timişorenii continuă să aibă un apetit foarte mare pentru acest tip de autovehicule second-hand, aduse, de regulă, din Germania sau Austria. Acest lucru s-a văzut foarte clar la sfârşitul anului trecut când, în urma anunţului legat de creşterea semnificativă a taxei de primă înmatriculare, birourile Regis­trului Auto Român Timişoara au fost luate cu asalt de timişorenii care doreau să-şi înmatriculeze pe ultima sută de metri maşinile, mai mult sau mai puţin perfor­mante, achiziţionate din spaţiul comunitar.

“Ultimele luni ale anului trecut au fost foarte aglomerate. Am fost nevoiţi să mărim programul şi să supli­mentăm numărul celor care preluau solicitări. În medie, peste 300 de per­soane se prezentau în fiecare zi. Acum, de la începutul anului, sunt în medie cam 180. Au scăzut cam cu 40% solici­tările”, declară Dorin Cândea, direc­torul Filialei Timiş a R.A.R.

De altfel, statisticile Registrului Auto Român confirmă faptul că un pro­cent mare din maşinile înmatriculate anul trecut, în Timiş, sunt second-hand, aduse din ţările vest europene. “Anul trecut am avut aproximativ 36.000 de înmatriculări, din care în peste 12.000 de cazuri era vorba maşini aduse din ţări comunitare”, precizează Dorin Cândea.

Ceea ce înseamnă că declararea ca nelegală a taxei de primă înmatri­cu­lare de către Curtea de Justiţie a Co­munităţii Europene ar putea duce la o creştere spectaculoasă a numărului de maşini second-hand înmatriculate în Timiş, în condiţiile în care traficul este, oricum, supra-aglomerat. Exact de acest lucru se temeau reprezentanţii Ministerului Mediului, care susţin că, după intrarea României în U.E., taxa de primă înmatriculare a fost singurul obstacol pentru cei care doreau să transforme România într-un fel de de­pozit comunitar de maşini uzate.

În plus, o creştere a numărului de maşini ieftine, la mâna a doua, de re­gulă poluante, ar da peste cap planurile autorităţilor locale de îmbunătăţire a calităţii aerului şi de reducere a poluă­rii şi prafului în Timişoara. Asta în con­diţiile în care Timişoara s-a numărat printre oraşele de pe “lista neagră” pentru care s-a decis declanşarea pro­cedurii de infringement împotriva Ro­mâniei pentru nerespectarea norme­lor euro­pene legate de calitatea aeru­lui, Mu­nicipalitatea riscând sancţiuni de sute de mii de euro pentru fiecare zi de ne­conformare.

Marian Eperieş, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Timiş, reaminteşte, în acest context, că tra­ficul în creştere este unul dintre princi­palii factori ge­neratori în poluare în Ti­mişoara, iar lipsa unui inel com­plet de centură face ca prin oraş să treacă în con­tinuare tra­ficul greu şi să accen­tueze poluarea.