Taxe locale negociabile sau preferenţiale, la multe Primării din Timiş

În acest an, poate mai mult ca oricând, au existat multe Primării comunale din Timiş care s-au plâns de faptul că le e imposibil să se descurce cu bugetele alocate, unele susţinând că sumele primite nu le ajung pentru cheltuieli de subzistenţă nici până la jumătatea anului. După rectificări bugetare ulterioare, lucrurile s-au mai reglementat, dar nemulţumiri rămân. În acest context este de neînţeles de ce unele Primării aplică modalităţi defavorabile de încasare a taxelor şi impozitelor locale, diminuând în acest fel sursa cea mai sigură de venituri a administraţiei locale. Inspectorii Curţii de Conturi spun că nereguli legate de aplicarea defectuoasă a perceperii taxelor şi impozitelor locale se descoperă la peste 80% din Primăriile controlate.

Nereguli la ordinea zilei

Alături de încasarea unor spo­ruri şi bonificaţii salariale nelegale, co­lec­tarea defectuoasă a taxelor şi impozi­telor locale este una dintre neregulile cele mai frecvente descoperite cu oca­zia controalelor făcute de Camera de Conturi. „Aproape la toate Primă­riile din Timiş descoperim nereguli de acest gen, cu ocazia controalelor. Unele acordă tot felul de bonificaţii şi reduceri nejustificate, altele nu evidenţiează concesiunile şi închi­rie­rile făcute sau sunt diferenţe foarte mari între valoarea de impozitare şi valoarea reală a unor imobile de pe raza localităţii respective. Sau găsim clă­diri mari declarate la valori minus­cule pentru a nu se plăti impozit, şi aşa mai departe”, explică Ioan Con­dan, directorul adjunct al Camerei de Conturi Timiş.

Ultimele controale făcute de către Curtea de Conturi la Primăriile comu­nale din Timiş evidenţiază o mul­titudine de nereguli legate de sta­bilirea şi încasa­rea taxelor şi impo­zitelor locale.

La Bara, de exemplu, la ultimul control s-a constatat nestabilirea, neevidenţierea, neurmărirea şi ne­încasarea taxei pe teren de la cei ca­re au avut închiriate terenuri din dome­niul privat al comunei, pentru păşu­nat, suma care se estimează că nu a ajuns la bugetul comunei prin aceas­tă „omi­siune” fiind de peste 34.000 de lei.

La Bârna, controalele recente ale Curţii de Conturi au evidenţiat faptul că de ani de zile o serie de terenuri extravilane şi intravilane nu au mai fost evaluate, în vederea încasării corecte a impozitului pe teren. Şi tot aici s-a remarcat şi o curioasă „scutire fiscală”, inspectorii consemnând faptul că „nu a fost stabilit şi cuprins în circuitul surselor de venit la bugetul local impozitul aferent suprafeţei de 55 de hectare, proprietate a unei asociaţii locale –Composesoratul”.

Omisiuni fiscale

În cazul Primăriei Beba Veche, inspectorii Curţii de Conturi au con­statat, la ultimul control, diferenţe de venituri de peste 53.000 de lei, care nu au fost încasate la bugetul local pentru că reprezentanţii instituţiei au uitat să încaseze chirii atât de la cei care au avut terenuri închiriate din domeniul public al comunei, cât şi de la cei cărora Primăria le-a acordat case sociale, cu chirie.

Şi la Bogda s-a constatat aceeaşi situaţie, legată de omisiunea inex­plicabilă a Primăriei de a înregistra şi încasa redevenţele datorate de o parte dintre cei care au concesionat teren în comună. Astfel, la sfârşitul anului fiscal, s-a constatat că aceste venituri, pe care se presupune că Primăria ar fi trebuit să le încaseze, nici măcar nu se cunosc şi că unele datorii de acest gen ale unor con­cesionari către Primărie sunt pe cale de a se prescrie.

O situaţie şi mai interesantă a fost întâlnită la Cenad, unde în cazul a două firme s-a aplicat impozitul pe clădiri după un algoritm pe care numai Primăria îl înţelegea, şi care făcea ca respectivele societăţi co­merciale să plătească mult mai puţin decât ar fi fost normal. Iar în cazul unei alte firme, nenominalizată de inspectorii Curţii de Conturi, nici nu s-a stabilit vreodată impozitul pe clădirile pe care le deţinea, fără să intre mă­car în discuţie plata sumelor respec­tive către Primărie.

La Ghiroda, Curtea de Conturi a descoperit că, prin aplicarea origi­nală a legislaţiei din domeniul fiscal, aproape un milion de lei nu a fost evi­denţiat şi nu a fost plătit către stat. Cum zona era vizată de timişorenii care au concesionat terenuri pentru case de vacanţă, ca şi de dezvolta­to­rii de proiecte imobiliare, inspectorii au precizat că nu s-a încasat, nu s-a evi­denţiat şi nu s-a declarat TVA aferent vânzărilor de terenuri intravilane destinate construcţiilor, în valoare de peste 800.000 de lei, la care s-a adăugat şi neîncasarea taxelor de concesiune de la două firme care au concesionat teren în zonă.

Existenţa unor concesionări cu cântec a fost remarcată şi la Variaş, unde pentru 22 de contracte de con­cesiune încheiate nu a fost calculată şi, evident, nici încasată, taxa pe teren.

Primării care nu au nevoie de bani

Dacă la unele Primării s-au descoperit suprafeţe mici, de câteva zeci de hectare, pen­tru care proprietarii nu au plătit în viaţa lor impozit, la Ghizela s-a constatat că nu a fost stabilit impozitul pe un teren de aproape 1.500 de hectare, reprezentând pământ agricol, păduri şi suprafeţe scoase din circuitul agricol, care urmau a fi folosite pentru construcţii.

La controlul de la Primăria Giera s-a constatat că localitatea nu avea o evidenţă a firmelor care îşi desfăşurau activitatea pe plan local, şi care ar fi trebuit să plătească diver­se taxe la bugetul local. În mod subit, abia în timpul controlului o serie de funcţionari ai Primăriei au avut o „revelaţie” legată de faptul că nu au calculat şi solicitat impozit pe teren unor firme de pe raza comunei.

În Giroc, deşi nu au fost găsite nereguli atât de mari legate de redevenţe sau taxe de concesionare pe cât s-ar fi aşteptat inspec­torii Curţii de Conturi, dat fiind apropierea comunei de oraş, s-a descoperit că toate cele cinci terase amplasate pe domeniul public nu plătiseră taxele aferente, percepute pen­tru asemenea activităţi sezoniere.

Modalităţi de calcul originale ale impozi­tului pe clădiri au fost remarcate şi la Lieb­ling, unde unor firme le-a fost calculat im­pozitul la o valoare infimă raportată la eva­luarea clădirii, care nu mai fusese făcută de zeci de ani, deşi legea spune că o dată la trei ani imobilele trebuie reevaluate.

Pe departe, situaţia cea mai dezastruoa­să, legată de încasarea şi evidenţierea taxelor şi impozitelor locale, s-a semnalat la Primă­ria Moraviţa. Iar cauza acestor nereguli este legată de celebrele magazine duty-free care, deşi în perioada de glorie a contrabandei cu ţigări free-shop, făceau zeci de mii de euro pe zi, au „uitat” să achite taxele locale către Primărie, lucru care a dus la un gol de casă de peste 1,3 milioane de lei provenit din neîncasarea unor venituri din impozite şi taxe pe proprietate rămas de încasat, încă din perioada anului 2008 şi anterior. 

O situaţie spectaculoasă s-a semnalat şi la Periam, unde trei firme de pe plan local au beneficiat de reduceri de taxe şi impozite locale în valoare de aproape 700.000 de lei, fără să existe însă documente care să justifice acordarea acestui „discount”.

Şi la Tormac s-a remarcat o situaţie specială, legată de faptul că unele amenzi, care ar fi trebuit virate la bugetul local nu au fost încasate, iar altele nu au fost înregis­trate în contabilitate.

Parlamentarii timişeni nu cunosc cazuri de Primării „în faliment”

Deşi la începutul acestui an s-a vorbit despre iminenţa „falimentului” unor Primării comunale din Timiş, din cauza bugetelor foarte mici (o parte din aceste comune, regăsindu-se, paradoxal, în lista de mai sus), parla­mentarii timişeni cu colegii uninomi­nale în judeţ spun că nu au auzit de astfel de cazuri, fie că e vorba de de­putaţi ai puterii sau ai opoziţiei.

„Eu nu am cunoştinţă de cazuri în care Primăriile să nu se poate descurca cu bugetele alocate. Poate nu au avut bugete extraordinar de mari, dar nu s-a pus problema să nu se poate asigura cheltuielile legate de funcţionarea unităţii administrative”, ne-a declarat deputatul P.D.-L. Alin Popoviciu, ales în colegiu uninominal 5 Timiş – zona Cenad - Sânnicolau Mare.

Acelaşi lucru îl spune şi deputatul P.S.D. Sorin Stragea, deputat în colegiul uninominal 7 – zona Lugoj. „Sigur, greutăţi au toate Primăriile, dar nu s-a pus problema intrării într-o stare de faliment. Până la urmă, chiar dacă bugetele stabilite iniţial au fost mici, au mai primit pe parcurs sume cu care şi-au completat bugetul. Există, e adevărat, şi comune care sunt, din punct de vedere al finanţării, la limita supravieţuirii, cum e Nădragul de pildă, unde nu sunt nici activităţi care să ofere locuri de muncă, şi sunt puţini contribuabili importanţi la bugetul local. Sigur, e loc de mai bine, iar primarii ar dori să facă mult mai multe, dar deocamdată acestea sunt posibilităţile”.