Televizoarele defecte – “bibelouri” în casele românilor

În următorii ani România riscă sancţiuni pe linie de mediu din partea Comisiei Europene inclusiv din cauza ratei mici de colectare separată a echipamentelor electrice şi electronice. Mulţi români preferă să păstraze în case, pe post de “bibelouri”, electrocasnicele vechi sau defecte, iar atunci când se decid să scape de ele, de obicei le aruncă laolaltă cu deşeurile menajere.

Cotă de colectare impusă de Comisia Europeană

României i-a fost impusă de către Comisia Europeană o ţintă anuală de patru kilograme pe locuitor pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. În ultimii doi ani, însă, în România au fost colectate aproximativ 30.000 de tone de deşeuri de acest tip, ceea ce reprezintă 1 - 1,5 kg pe cap de locuitor pe an, deci un sfert din norma impusă de Comisia Europeană.

Spre deosebire de România, care e codaşă în clasamentul cantităţilor de deşeuri electrice şi electronice pre­date, Norvegia a colectat anual 14 kilograme pe cap de locuitor.

La nivel european, se pune destul de mult accent pe colectarea separată şi constantă a acestor tipuri de echi­pamente tocmai pentru că 80 - 90% din acestea se recuperează ca materii pri­me. Reciclând, prin intermediul aces­tor deşeuri, un kilogram de aluminiu, se salvează opt kilograme de bauxită, pa­tru kilograme de chimicale şi 14 kilo­waţi de electricitate. Dintre aceste de­şeuri, telefoanele celulare şi calcu­la­toarele conţin cele mai mari proporţii de metale grele şi metale rare. De pildă, un milion de telefoane mobile conţin 250 de kilograme de argint, 24 de kilograme de aur, nouă kilograme de paladiu şi nouă tone de cupru.

Problema legată de colectarea acestor deşeuri nu ţine doar de reci­clare, ci şi de mediu. De exem­plu, un tub catodic al unui televizor poluează 50 de metri pătraţi de sol timp de 30 de ani.

În plus, cantităţi mari de deşeuri electronice sunt declarate în mod fals ca fiind reutilizabile şi exportate ilegal în ţările în curs de dezvoltare, unde sunt adeseori procesate în condiţii nesigure, uneori chiar de către copii.

De aceea, pentru viitor s-au im­pus ţinte şi mai ambiţioase legate de colectarea deşeurilor de acest tip : Co­misia Europeană doreşte ca statele mem­bre să colecteze minimum 85% din deşeurile electronice produse în fieca­re stat, începând cu 2016.

Românii, codaşi în clasamente

Rata de colectare a acestui gen de deşeuri este, însă, foarte slabă în Ro­mâ­nia, pe plan intern se achiziţionează anual 11 kilograme de echipamente electrice noi pe cap de locuitor.

“Noi amenzi nu am dat în ultima vreme pe nereguli legate de colectarea deşeurilor electrice şi electronice, tocmai pentru că în ultima perioadă campaniile făcute la nivel local au avut succes, fiind colectate cantităţi destul de mari de deşeuri de acest tip. Iar aceste campanii se organizează cel puţin trimestrial în localităţi cu peste 20.000 de locuitori”, spune Marian Eperieş, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Timiş.

Una dintre ultimele campanii de succes de acest gen a avut loc în Ti­mi­şoara în zilele de 2 şi 9 aprilie, la ac­ţiune participând peste 1.000 de timi­şoreni. În oraşul de pe Bega s-au ampla­sat 32 de puncte de colectare unde s-au adunat peste 17 tone de deşeuri elec­trice şi electronice. Pri­măria a asigurat sprijin cetăţenilor care aveau echi­pamente voluminoase şi au asigurat ridicarea şi transportul de la domiciliu.

De altfel, Primăria Timişoara a stabilit, împreună cu Retim, patru puncte permanente de colectare a acestor tipuri de deşeuri, pe Calea Torontalului, la numărul 94, pe strada Energiei nr. 3 (zona Calea Şagului), pe Calea Moşniţei, la nr. 2, şi pe Aleea Avram Imbroane nr. 70. Programul de funcţionare a acestor puncte de colec­tare este zilnic între orele 8 - 20, in­clusiv în zilele nelucră­toare.

Predarea deşeurilor de echipa­mente electrice, electronice şi elec­trocasnice de către posesori, persoane fizice sau juridice, în alte puncte de colectare în afara celor stabilite în acest scop, se sancţionează contra­venţional cu amendă cuprinsă între 500 şi 1.000 de lei, pentru persoane fizice, respectiv între 2.500 şi 5.000 de lei, pentru persoane juridice.