Una dintre modalităţile agrate de către oficialii europeni prin care România îşi poate reduce în mod semnificativ deficitul bugetar constă în supraimpozitarea terenurilor agricole nelucrate, acest gen de taxare suplimentară fiind practicat şi în spaţiul comunitar. Şi Timişul are o problemă din acest punct de vedere, suprafeţe mari de teren aflate în circuitul agricol fiind ţinute nelucrate, pentru a fi folosite în scop de speculă imobiliară.


Sursă alternativă de venituri pentru stat

Pentru că în foarte multe ţări comunitare terenurile din circuitul agricol rămase nelucrate sunt supraimpozitate de către stat, autorităţile române văd taxa pe pârloagă drept una dintre modalităţile de a reduce deficitul bugetar. Astfel, la nivel naţional, aproximativ 500.000 de persoane riscă să plătească în acest an penalităţi pentru că deţin circa două milioane de hectare de teren agricol pe care nu îl lucrează. Se estimează că terenul agricol nelucrat a ajuns să reprezinte peste 20% din întreaga suprafaţă agricolă a României. „Sunt susţinătorul ideii de penalizare a celor care au terenuri agricole, însă nu le folosesc. Eu sunt un partizan al impozitării terenurilor agricole şi o penalitate pentru cei care nu exploatează terenurile agricole ar putea să apară. Din punctul meu de vedere, este binevenită”, declara, încă de la începutul acestui an, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.
În acest sens, s-a pronunţat anul trecut şi preşedintele Traian Băsescu, care a afirmat că subvenţiile trebuie primite doar de către agricultorii care îşi muncesc pământul, iar cei care îl păstrează nelucrat în scop speculativ ar trebui să plătească taxe şi penalităţi.
Aceste iniţiative au fost sprijinite şi de foarte mulţi analişti economici. Printre ei se numără şi Ilie Şerbănescu, care a propus introducerea impozitului pe pârloagă, care să fie de 100 de ori mai mare decât impozitul care se plăteşte în prezent pe teren. Printre suprafeţele de teren agricol nelucrat care ar trebui impozitate suplimentar Ilie Şerbănescu a nominalizat terenurile din apropierea marilor oraşe, pe care proprietarii se străduiesc să le scoată din circuitul agricol, pentru a le putea valorifica, după ce piaţa imobilară îşi revine. Pentru acest gen de terenuri analistul economic consideră că s-ar impune reglementarea unui impozit cu 200 de ori mai mare decât cel perceput în prezent.


Peste 10% din terenul agricol al Timişului este nelucrat

Şi Timişul are o problemă din punct de vedere al suprafeţei de teren agricol nelucrate. Astfel, potrivit registrelor agricole, peste 10% din suprafaţa arabilă a judeţului este nelucrată. Având în vedere că o bună parte din acest pământ se află în jurul Timişoarei, şi pe parcele apropiate de drumurile judeţene sau naţionale, se poate trage concluzia că respectivele parcele sunt ţinute pentru speculă imobiliară, de către latifundiarii care speră că piaţa de profil îşi va reveni. Astfel, se estimează că din cele 700.000 de hectare de teren arabil din Timiş, peste 80.000 de hectare sunt lăsate nelucrate, fiind ţinute în scop de speculă. Cele mai mari suprafeţe de acest gen se găsesc la Giroc, Ghilad, Moşniţa Nouă, Banloc şi Jamu Mare.  
În mod normal, potrivit cadrului legal în vigoare, responsabilitatea sancţionării cu amenzi a proprietarilor de terenuri agricole rămase nelucrate revine Primăriilor. În practică însă, aceste sancţiuni au lipsit cu desăvârşire în peste 90% din comunele timişene afectate de acest fenomen al terenurilor cumpărate şi ţinute nelucrate cu anii. Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timişoara, Tiberiu Lelescu, explică de ce Primăriile cu cele mai mari suprafeţe de teren agricol nelucrat nu dau amenzi proprietarilor suprafeţelor de teren care nu sunt lucrate. „Potrivit legii, primarii pot sancţiona cu amenzi proprietarii terenurilor agricole nelucrate. Însă, în realitate, acest lucru nu s-a întâmplat în ultimii ani. Motivele sunt unele pur electorale. Dacă se apucă primarii să dea amenzi pentru teren nelucrat, cine îi mai votează la alegerile locale viitoare?”