Comisia Europeană a Supraveghetorilor Bancari a fost mandatată, în decembrie 2009, ca, în colaborare cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi autorităţile de supraveghere din statele membre ale U.E., să deruleze un exerciţiu de testare la stres la nivelul U.E. pentru a evalua rezistenţa sistemului bancar european la posibile şocuri economice. Deşi băncile mari care operează pe piaţă au avut rezultate bune, scepticii consideră că evaluarea a fost una prea blândă şi că multe bănci ţin secret numărul creditelor neperformante. Timişul, deşi bine dezvoltat economic, nu se numără printre judeţele care stau cel mai bine din punct de vedere al ponderii creditelor neperformante.


Rezistenţa pieţei bancare, evaluată în tot spaţiul comunitar

Spre deosebire de alte studii anterioare legate de rezistenţa la şocuri economice a mediului bancar, Consiliul European a subliniat importanţa transparenţei şi a stabilit ca rezultatele ultimei evaluări să fie publicate şi mediatizate în tot spaţiul european. Rezultatele evaluării nu sunt însă relevante pentru tot mediul bancar. Pentru că, în cadrul exerciţiului, care se desfăşoară la nivel consolidat, s-a stabilit că pot participa grupurile bancare din fiecare stat membru al U.E. care acoperă cel puţin 50% din activele bancare ale ţării respective. “S-a mers pe ideea testării principalilor actori de pe piaţa bancară, care au o cotă mare din acest sector, şi o expunere la risc direct proporţională”, ne-a declarat Mugur Şteţ, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.  Astfel, la acest exerciţiu au participat 91 de grupuri bancare din 20 de ţări membre ale U.E., care deţin 65% din totalul activelor la nivelul Uniunii Europene. În aceste condiţii, România nu a derulat acest exerciţiu, însă 19 dintre cele 91 de grupuri bancare participante sunt prezente pe piaţa românească (16 subsidiare şi trei sucursale, care deţin 72% din activele bancare din România).
Rezultate relativ bune
Deşi investitorii şi analiştii se aşteptau la rezultate mai slabe în urma testelor de stres, dintre cele 91 de bănci testate de autorităţile europene în scenarii de risc, numai şapte au avut rezultate nefavorabile, necesarul de capital suplimentar pentru reglementarea problemelor acestor instituţii bancare fiind stabilit la 3,5 miliarde euro.
“Volumul de capital necesar este cu mult mai scăzut decât se aştepta piaţa. Pare un rezultat superficial, dacă ţinem cont de temerile legate de pierderile care ar putea fi cauzate de criza datoriilor de stat”, a declarat Mike Lenhoff, realizator de strategii financiare la Brewin Dolphin Securities Londra, care administrează active de 33 miliarde de dolari.
“Rezultatele astea nu insuflă deloc încredere. Testele au fost desfăşurate în aşa fel încât majoritatea băncilor să treacă. Eu nu percep din aceste teste că sistemul bancar este stabil”, a spus, la rândul său, strategul-şef al TCW Group Los Angeles, Komal Sri-Kumar, care administrează active de 118 miliarde de dolari. Astfel, nimeni nu se aştepta ca suma necesară echilibrării pieţei bancare europene să fie de doar 3,5 miliarde de euro, cu atât mai mult cu cât cifra estimată înainte de începerea acestei evaluări era de 85 de miliarde de euro.


Timişul, judeţ cu risc crescut de credite neperformante

Problema cea mai spinoasă a băncilor europene, în actualul context al crizei economice, o reprezintă creşterea numărului creditelor neperformante. Cu toate că Timişul este unul dintre judeţele cu un potenţial economic bun, nu se regăseşte pe lista primelor judeţe cu cel mai mic risc de credite neperformante, primele poziţii ale acestui clasament fiind ocupate de judeţele Tulcea, Satu Mare, Iaşi, Galaţi şi Sibiu. Astfel, din monitorizarea creditelor restante făcute la sfârşitul lunii iunie de către B.N.R. reieşea că restanţele acumulate în Timiş la credite în valută de către populaţie totalizau suma de 326 de milioane de lei, faţă de 25,2 milioane de lei în judeţul Olt, 11,4 milioane de lei în Gorj sau doar 4,5 milioane de lei în Teleorman.