Pe lângă alimentarea cu ţigări netimbrate a pieţei interne, contrabandiştii români încep să ţintească pieţele de profil din ţările vest-europene, unde profiturile pe care le pot obţine din valorificarea tutunului de contrabandă sunt semnificativ mai mari faţă de cele din România. Această tendinţă de reorientare a contrabandei este confirmată de un studiu recent al companiei JTI, producător internaţional de ţigări, din care reiese că piaţa neagră a ţigărilor neaccizate din Norvegia şi Marea Britanie este dominată de tutunul sârbesc, adus “via” România”.


Contrabandiştii vor profituri mai mari

Diferenţa substanţială dintre pre­ţul unui pachet de ţigări neaccizat şi cel al unui produs similar vândut legal, deşi le asigură contrabandiştilor ro­mâni o marjă de profit deloc negli­jabilă, nu pare să-i mai mulţumească pe cei organizaţi în filiere de trafic dez­voltate, cu experienţă. Astfel, o parte semnificativă a reţelelor de contra­bandă par să se reorienteze în ceea ce priveşte piaţa de desfacere a ţigărilor, în sensul că preferă să-şi vândă marfa în ţările vest-europene, unde pot obţine profituri mult mai mari decât în România.

Logica pe care se bazează această tendinţă de exportare a ţigărilor de contrabandă aduse în România este destul de simplă. În România există, e adevărat, o diferenţă semnificativă între preţul de producere al ţigărilor – aproximativ doi lei pe pachet şi preţul de vânzare – în medie zece lei, dife­renţa de opt lei fiind reprezentată de accize şi TVA.

Totuşi, diferenţa dintre preţul de producere şi cel de vânzare al ţigărilor este mult mai mare în statele vest-eu­ropene, unde accizele practicate sunt cu mult mai mari. Astfel, dacă potrivit unui studiu recent al companiei JTI, specializată pe producerea şi comer­cializarea de ţigarete, în Ungaria, Bulgaria şi România preţul de vânzare mediu al unui pachet de ţigări timbrat este de 2,5 euro, în Grecia, preţul de vânzare al ţigărilor timbrate este de patru euro pachetul, în Italia de 4,6 euro pachetul, iar în Franţa 5,9 euro pachetul.

În Marea Britanie şi Norvegia sunt practicate cele mai mari accize şi, ca atare, şi preţul ţigărilor este cel mai ridicat din spaţiul european. Fumătorii britanici dau 7,44 euro pe un pachet de ţigări, iar norvegienii, 11,5 euro.

Astfel, dacă contrabandiştii din Timiş care aduc ţigări din Serbia la un preţ mediu de un euro pe pachet, cu tot cu plăţile informale care le permit trecerea graniţei, le vând în spaţiul vest-european, pot obţine profituri nu de 150%, ca în România, ci de 700% sau chiar 1.100%.


Controale sporadice pe ruta Timişoara – Cenad

Conform ultimului raport redactat de Biroul Antifraudă al Uniunii Euro­pene, dată fiind diferenţa mare de preţ în ceea ce priveşte comercializarea ţigărilor în ţările comunitare, contra­bandiştii din ţările est-europene încep să îşi comercializeze marfa într-o proporţie tot mai mare în Europa de Vest.

Este o concluzie care reiese şi din ultimul studiu al JTI, legat de contra­bandă, în care se specifică faptul că în ţările vest-europene aproape o treime din ţigările netimbrate vândute pe piaţa neagră provin din Serbia, o bună parte din ele fiind probabil introduse în ţară pe la Moraviţa, în urma înţele­gerilor făcute de contrabandişti cu va­meşii şi poliţiştii de frontieră care sunt acum cercetaţi de D.N.A.

Profiturile, în cazul “exportului” de ţigări sunt uriaşe. Potrivit unui raport al Biroului Antifraudă U.E., “într-un singur container standard folosit în transportul internaţional rutier, cu o lungime de 12 metri, se pot încărca 7,5 milioane de ţigări”. Acestea, vândute în spaţiul vest-european, le pot aduce contrabandiştilor profituri de până la trei milioane de euro dacă sunt valo­rificate pe o piaţă precum cea a Fran­ţei sau a Norvegiei.

Acesta este şi motivul pentru care în ultima perioadă, inclusiv în Timiş, poliţiştii de frontieră şi vameşii găsesc tot mai des stocuri uriaşe de ţigări ne­timbrate aduse din Serbia şi depozitate. O bună parte din ele nu sunt destinate pieţei interne, ci exportului.

În plus, în acest an contrabandiştii timişeni care nu se încurcă cu trans­porturi mici de ţigări, specializându-se pe contrabanda mult mai profitabilă, cu tirul, au primit un ajutor neaşteptat prin faptul că, de la 1 ianuarie 2011, Ordinul 5300 al Autorităţii Naţionale a Vămilor privind scanarea mijloacelor de transport a fost abrogat, astfel anulându-se obligativitatea controlului prin scanare a tuturor camioanelor la punctele de frontieră. De altfel, la Mo­raviţa, Biroul Vamal a fost dotat încă din 2009 cu Roboscan – cel mai per­formant sistem de scanare a camioa­nelor care trec prin Vamă. Cu toate acestea, până în prezent nu s-a reuşit realizarea nici unei capturi cu ajutorul acestui dispozitiv, deşi la alte puncte vamale, cum e cel de la Albiţa, din jude­ţul Vaslui, utilizarea Roboscan a dus la efectuarea unor capturi importante.

Contrabandiştii timişeni care exportă ţigări de contrabandă spre spaţiul vest-european sunt însă încura­jaţi şi de faptul că ruta Timişoara - Ce­nad face doar obiectul unor con­troale sporadice ale echipelor mobile ale Vămii, după ce, odată cu integra­rea, Biroul Vamal Cenad a fost desfiinţat.

“Controalele echipelor mobile pe ruta Timişoara - Cenad se fac în func­ţie de planificările existente. Oricum, au mai existat controale inopinate pe acest traseu”, spune Nicolae Stoican, directorul adjunct al Direcţiei pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timi­şoara. Însă cele mai multe controale de acest gen s-au efectuat, conform recomandărilor, pe relaţia Timişoara - Moraviţa. Astfel, contrabandiştii cu marfă de export au de multe ori drum deschis, fără controale, spre spaţiul vest-european.

De altfel, în momentul de faţă Direcţia pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara are un număr mic de echipe mobile de control mobilizate în judeţ. “În total pe Timiş sunt patru echipe mobile de control ale Direcţiei”, ne-a declarat Aurel Matiuţ, directorul Direcţiei pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara.

Aceste patru echipaje trebuie să facă şi controale la fabricile de băuturi alcoolice şi ţigări, şi la depozitele de produse accizabile, şi la benzinării sau firme de intermediere în comerţul cu carburanţi. Ca atare, probabilitatea unui contrabandist de a fi prins în timp ce încearcă “exportarea” unei mari cantităţi de ţigări de contrabandă este extrem de redusă.

În plus, mai mult ca niciodată, există certitudinea că în ceea ce pri­veşte controlul vamal, lucrurile stau ex­trem de prost în vestul ţării, la fron­tiera cu Serbia. Astfel, conform ultimu­lui studiu legat de contrabandă cu ţigări al Agen­ţiei Naţionale de Admi­nis­trare Fiscală, dacă în 2008 şi 2009 piaţa neagră a ţigărilor din Timiş era domi­nată de tu­tunul adus din duty-free-uri, care repre­zenta peste 80% din totalul ţigărilor netimbrate introduse pe piaţă în vestul ţării, în 2010 şi prima parte a anului 2011 tutunul neaccizat adus din Serbia a ajuns să acapareze piaţa de profil, peste 85% din ţigările netimbrate aduse în ţară fiind de pro­venienţă sârbească. Acest lucru de­monstrează foarte clar faptul că atât pe frontiera verde, cât şi în punc­tele va­male de la graniţa cu Serbia controlul vamal lasă mult de dorit.


Bani europeni pentru stoparea contrabandei

Din cauza deficitului bugetar ac­centuat din multe state comunitare, în ultimii doi ani au crescut numărul finan­ţărilor acordate de către principalele instituţii europene, pe proiecte ce au ca scop protejarea intereselor finan­ciare ale U.E.

Cu aceste proiecte instituţiile ro­mâne de profil cu competenţe în do­meniul combaterii contrabandei ar fi putut asigura finanţarea pentru noi dotări la Vamă şi Poliţia de Frontieră şi creşterea capacităţilor de verificare şi control în Vămi.

Din păcate, aceste granturi nu au fost valorificate de instituţiile româ­neşti. De altfel, Autoritatea Naţională a Vămilor a derulat extrem de puţine proiecte cu finanţări europene în ulti­mii ani, deşi a fost “curtată” în acest sens, dat fiind rolul său în combaterea contrabandei transfrontaliere.

Mai degrabă sectorul neguverna­mental s-a arătat interesat de aceste granturi. De exemplu, Asociaţia Free­dom House România a reuşit să obţină în acest fel de la Oficiul European de Luptă Antifraudă o finanţare pentru un proiect vizând tocmai combaterea contrabandei cu ţigări. “Am urmărit finanţările acordate prin Oficiul Euro­pean pentru Luptă Antifraudă prin pro­gramul Hercule II 2007 - 2013, ce are ca scop protejarea intereselor finan­ciare ale comunităţii europene. Şi am reuşit să obţinem o finanţare pe un pro­iect vizând strategii de combatere a tra­ficului ilicit cu tutun”, ne-a declarat Ro­mina Stancu, coordonator de pro­gra­me al Freedom House România. Con­form unor studii făcute în cadrul aces­tui proiect a reieşit că România pierde anual peste un miliard de euro din con­trabanda cu tutun (sumă echi­valentă cu o tranşă de împrumut F.­M.I.), şi că aproximativ 30% din tu­tunul de contra­bandă de pe piaţa internă provine din Serbia, Timişul fiind unul dintre “jude­ţele – ţintă” ale con­tra­bandiştilor.

Din păcate, autorităţile de profil nu au reuşit decât în foarte mică măsu­ră să obţină bani europeni pentru lupta împotriva contrabandei în ultimii ani, deşi structurile europene sunt intere­sate să acorde acest gen de finanţări.

De exemplu, a existat până în urmă cu câteva luni o oportunitate de finanţare pe programul de Cooperare Transfrontalieră Serbia – România, ce viza tocmai dotarea structurilor vamale cu echipamente de control. Autorităţile vamale nu au fost însă interesate de această finanţare, pentru care a ex­pirat termenul limită de depunere a proiectelor.