Timiş : parlamentari conştincioşi vs parlamentari ineficienţi

Având deja experienţă în ceea ce priveşte monitorizarea activităţii parlamentare, Institutul pentru Politici Publice a făcut public un nou raport al activităţii parlamentare pe prima jumătate a acestui an. Datele sintetizate demonstrează că metehnele vechi ale unor parlamentari au rămas aceleaşi şi în 2011. Parlamentarii timişeni apar nominalizaţi în poziţii fruntaşe în clasamentele “aşa da” sau “aşa nu.” Astfel, dacă judeţul are parlamentari de top în ceea ce priveşte prezenţa la şedinţe, are şi senatori sau deputaţi cu cel mai mic procent de iniţiative legislative adoptate.

Anomalii legislative

Analizând activitatea le­gis­lativă la nivelul Parlamen­tului, raportorii I.P.P. spun că vechile carenţe şi deficienţe remarcate în rapoartele an­te­rioare se menţin. Din nou es­te remarcat numărul mare de propuneri legislative ne­con­cretizate, care doar aglo­me­rează inutil activitatea ca­me­relor parlamentare, majorita­tea fiind “paralele cu reali­tatea”.

Din acest punct de vede­re, reprezentanţii Institutului de Politici Publice susţin că numărul de proiecte de legi iniţiate nu mai reprezintă un indicator relevant al eficienţei unui parlamentar, mai ales că multe proiecte de legi sunt semnate la comun de zeci de deputaţi şi senatori.“Şi în legislaturile trecute aveam parlamentarii peremişti care veneau cu sute de iniţiative le­gislative, dintre care doar o foar­te mică parte deveneau legi. Aceeaşi problemă o întâl­nim şi azi şi, de aceea, numă­rul de proiecte de lege iniţiate nu mai spune mare lucru des­pre calitatea unui parlamen­tar”, ne-a declarat Raluca Mihai, asistent de programe al I.P.P.

În acest sens, I.P.P. a rea­lizat topuri ale parlamenta­ri­lor cu cele mai multe propu­neri legislative iniţiate faţă de cele devenite legi. Pe locul doi în acest clasament îl regăsim pe deputatul P.D.-L. de Timiş Marius Dugulescu, cu 42 de iniţiative legislative depuse în sesiunea februarie - iunie 2011, dintre care una singură a de­venit lege (procentul iniţiati­velor legislative adoptate, ra­portat la totalul celor propuse fiind de 0,9%).

Totuşi, Marius Dugulescu este lăudat ca fiind unul dintre foarte puţinii parlamentari ca­re s-au conformat recoman­dărilor comunitare de a iniţia legi pentru o mai bună inclu­ziune socială, semnând singu­rul proiect de lege de acest tip iniţiat în sesiunea trecută, le­gat de scutirea de la plata im­pozitului pe salarii pentru an­gajatorii care încadrează şo­meri sau persoane în căutarea unui loc de muncă, aceasta în con­di­ţiile în care “domeniul inclu­ziunii priveşte rar sau aproape deloc din perspectiva stimu­lă­rii mediului economic, iniţia­tivele rezumându-se la asigu­rarea de diferite forme de spri­jin pentru persoanele cu nevoi”, precizează raportorii I.P.P.

Vorbăreţi şi taciturni

Pe aceiaşi parametri ab­stracţi ai calităţii actului legis­lativ, I.P.P. a încercat să facă o clasificare a parlamentarilor pe criterii ceva mai relevante decât activitatea legislativă. De exem­plu, a fost monitorizată frecvenţa luărilor de cuvânt în plen, unde în top 10 al Camerei Deputaţilor nu figurează niciun parlamentar din Timiş.

Timişul are, totuşi, un re­pre­zentant la topul deputaţilor cu cele mai puţine luări de cuvânt, nominalizat fiind Claudiu Ţaga, demisionat recent din P.N.L., cu zero cuvântări la tribuna Par­lamentului.

În ceea ce priveşte topul celor mai mult declaraţii politice la Camera Deputaţilor, Timişul este nominalizat în clasamentul deputaţilor cei mai activi, cu cele de 28 de declaraţii ale lui Marius Dugulescu. Şi la Senat judeţul este nominalizat la această cate­gorie în topul parlamentarilor cei mai activi, cu cele 20 de de­claraţii ale senatorului P.D.-L. Gheorghe David.

Parlamentari în topul prezenţei şi în cel al absenţei

În ceea ce priveşte prezenţa la vot a parlamentarilor, acesta a fost subiectul care a stârnit în­tot­deauna cele mai mari contro­verse la publicarea raporatelor I.P.P. Cu uşoare creşteri, preci­zează reprezentanţii Institutului, şi la ultima sesiune mediile de prezenţă din Cameră şi mai ales din Senat continuă să fie mici.

Timişul e nominalizat ca unul dintre judeţele în care de­putaţii au avut, în medie, o pre­zenţă mulţumitoare, de 86,1%. De altfel, la Camera Deputaţilor, Timişul are doi reprezentanţi în “top 10” al parlamentarilor cu cea mai bună prezenţă, fiind no­minalizaţi deputaţii Marius Dugu­lescu şi Gheorghe Ciobanu, cu prezenţe de 100%.

Cea mai slabă prezenţă la vot la Camera Deputaţilor pe judeţ este cea a deputatului P.­S.D. Dorel Covaci, cu un pro­cent de 64,6% care e, totuşi, mul­ţumitor faţă de cei care încheie clasamentul cu prezenţe la vot de doar 30%.

La Senat, Timişul are un procent mediu de prezenţă la lucrări de 83%. De altfel, topul naţional al senatorilor cu cele mai bune prezenţe este condus de senatorul timişean P.D.-L. Gheorghe David, cu un procent de prezenţă de 99,2%, în top 10 fiind inclus şi senatorul P.D.-L. timişean Dorel Borza, cu un procentaj de prezenţă de 95,6%.

Cea mai slabă prezenţă la vot dintre parlamentarii timişeni o are senatorul P.N.L. Nicolae Robu, cu un procent de 56%. Printre cei care încheie topul me­rită remarcat şi Crin Antones­cu, cu un procentaj de prezenţă de doar 27%.

I.P.P. precizează că în niciu­nul din rapoartele sale date publici­tă­ţii până în prezent, nu a pre­tins că un parlamentar activ poate atinge o prezenţă de 100%. Numai contactele cu presa, O.N.G.-uri sau alte grupuri ale societăţii civile îl sustrag uneori de la lu­crările plenului pe lângă alte obligaţii de studiu individual fă­cute chiar în clădirea Parlamen­tului. Aşadar, se consideră că o prezenţă la minimum jumătate dintre voturile finale exprimate de cele două Camere este o con­diţie minimală pentru îndepli­nirea mandatului de parlamen­tar şi că nici un argument nu jus­tifică un procent de prezenţă sub acest prag.

“Atragem atenţia asupra unui aspect deosebit de impor­tant. Situaţiile statistice şi, în general, datele prezentate public de către I.P.P. se referă exclusiv la voturile finale exprimate în plen prin intermediul cartelei electronice individuale, de către fiecare deputat sau senator. Aceste voturi finale se acordă într-un interval de câteva ore pe săptămână, stabilit de conduce­rea Camerei respective tocmai în ideea ca măcar atunci toţi senatorii şi deputaţii să facă efor­turi să fie prezenţi”, precizea­ză reprezentanţii I.P.P.

Legi puse la naftalină

Nu în ultimul rând, ra­portul I.P.P. abordează şi pro­blema iniţiativelor legislative care sunt lăsate de ani de zile la păstrare, nefiind promovate pentru vot în plen din diverse motive.

Astfel, raportorii I.P.P. spun că în Parlament persistă acte normative suspendate de ani buni de la dezbaterea în plen. De aici se trage conclu­zia că restanţele legislative din cele două camere, fiind în­tr-un număr aşa mare, nu vor putea fi dezbătute cu suficien­tă atenţie în sesiunea din toam­nă. “Cum 2012 este un an elec­toral, ne exprimăm rezerva că întârzierile serioase care există în acest moment vor fi recuperate”, precizează re­prezentanţii Institutului. În acest sens este invocat faptul că la momentul încheierii sesiunii din iunie, la Camera Deputaţilor se aflau pe or­di­nea de zi a Comisiilor Per­ma­nente peste 400 de pro­iecte sau pro­puneri legislative ce au ter­menele de depunere a ra­poar­telor depăşite, iar peste 200 din­tre acestea sunt pro­iecte ce au termenele depă­şite din anii 2008, 2009 şi 2010. 

“Comisiile, mai ales cele Juridice şi în special cea de la Cameră, întârzie nejustificat de mult, transformându-se în schimb în jucător politic în cadrul unor dispute mai largi care au loc mai ales în Ca­mera Inferioară”, specifică ra­portul I.P.P.

Pe lista proiectelor înghe­ţate la Senat sau Camera De­pu­taţilor se regăseşte şi pro­iectul legii privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist – cele­bra Lege a Lustraţiei care are ca iniţiatori doi parlamentari timişeni din legislatura trecută : deputatul P.N.L. Viorel Oancea şi senatorul P.N.L. Adrian Cioroianu.

Proiectul de lege a fost depus în 2006, iar în prezent, după mai bine de cinci ani, în­că e în analiză la nivelul Ca­merei Deputaţilor, fiind trimis pentru avizare la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale  şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, deşi a mai primit o dată, în 2007, avizul favorabil al celor două comisii. Partea şi mai in­teresantă legată de acest pro­iect legis­lativ, care arată foar­te clar că nu există la nivelul Parlamen­tului interes pentru adoptarea ei, e că, deşi Legea Lustraţiei a fost o dată adop­tată de Senat, în 10 aprilie 2006, în acest an a fost trimisă din nou pentru adoptare la Senat, care a res­pins-o pe 26 aprilie 2011.

În ceea ce priveşte de­mer­surile legislative din ulti­mele luni din camerele Parla­mentului, deputatul timişean P.S.D. Sorin Stragea susţine că totul se rezumă la voinţa majorităţii şi că formaţiunea sau formaţiunile politice care reuşesc să-şi instituie această majoritate votează legile pe care le consideră în spiritul intereselor şi politicilor lor. “Aş mai remarca faptul că atunci când un proiect legis­lativ nu are sprijin parlamen­tar şi se doreşte adoptarea sa, se încearcă tot felul de moda­lităţi de evitare a Parlamen­tului. Se practică foarte mult metoda asumării răspunderii în Parlament şi, de multe ori, Parlamentul ajunge o anexă a Guvernului, rolul său fiind drastic diminuat”, mai spune Sorin Stragea.

Schimbări minore

Ca o concluzie, raportorii I.P.P. spun că e greu de stabilit dacă votul uninominal a dus la o creştere a calităţii activităţii parlamentare. “Poate se sesizează o schimbare a calităţii de om a unor parlamentari, dar acest lucru nu face obiectul monitorizării noastre. Părerea mea persona­lă e că se menţin în mare cam aceiaşi indicatori cu cei de dinainte de introducerea votului uninominal – calitatea activităţii parlamentare nu a scăzut substanţial, dar nici nu a crescut”, precizează Raluca Mihai, raportor I.P.P.