Timişenii, la un pas de un fond minim garantat pentru sănătate

Existenţa unor bugete minime garantate pentru sistemul sanitar timişean reprezintă un deziderat pentru care, ani de zile, au militat sindicatele din domeniu, la fel, cadrele medicale. Cu toate acestea, în urmă cu puţin timp Timişul a fost la un pas de a fi beneficiarul unei astfel de măsuri, în urma unei iniţiative legislative cetăţeneşti, care nu a întrunit însă numărul minim de semnatari într-o serie de judeţe din ţară. Printre judeţele unde nu s-a găsit, paradoxal, cvorumul necesar pentru ca această iniţiativă cetăţenească să se transforme în lege s-a numărat şi Timişul.


Iniţiativa cetăţenească – raritate legislativă în România

Întrucât sistemul sanitar a ajuns la o stare acută de subfinanţare în majoritatea judeţelor, un grup de cetăţeni din întreaga ţară, dintre care mulţi erau cadre medicale, au avut iniţiativa promovării unui proiect legislativ numit “Legea privind finanţarea sănătăţii în România”, menit să instituie la nivelul fiecărui judeţ o serie de fonduri anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii. În acest fel s-ar fi evitat situaţiile-limită în care unele unităţi sanitare îşi epuizează bugetul şi aşteaptă, într-o stare de blocaj financiar, acordarea unor rectificări bugetare.
Grupul de iniţiativă a strâns mai mult de 400 de dosare cu semnături pe care le-a înaintat Senatului, împreună cu proiectul de lege, al cărui prim articol stipula : “Totalul fondurilor anuale destinate finanţării sănătăţii reprezintă cel puţin 6% din produsul intern brut anual, iar fondul anual destinat asistenţei medicale primare reprezintă minimum 12% din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate”. În expunerea de motive a proiectului legislativ se menţionează că, deşi sănătatea “a fost declarată prioritate naţională de către toţi guvernanţii postdecembrişti, finanţarea acestui sector a avut permanent de suferit, procentul alocat sănătăţii din produsul intern brut fiind mult sub nivelul alocat de statele membre ale Uniunii Europene, chiar ţări din vecinătatea României având alocate procente mai mari".
După ce a primit proiectul de lege, Senatul l-a trimis la Curtea Constituţională pentru a constata dacă această iniţiativă legislativă întruneşte condiţiile cerute de Constituţie. Curtea Constituţională, după analizarea legii, a constatat, că deşi legea e susţinută de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, deci poate fi promovată în Parlament, nu întruneşte condiţia legală ca semnăturile “să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături”. Astfel, verificând listele cu semnături, strânse din 25 de judeţe, magistraţii C.C. au menţionat că doar în opt judeţe s-a strâns numărul minim de semnături, acestea fiind Bihor, Bistriţa-Năsăud, Dâmboviţa, Dolj, Mureş, Neamţ, Olt şi Satu Mare.
Timişul se numără printre cele 17 judeţe în care nu s-a reuşit să se adune cele 5.000 de semnături, în aceeaşi listă fiind şi judeţele Bacău, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Sibiu, Suceava, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.
Ca atare, Curtea Constituţională a declarat iniţiativa legislativă ca neconstituţională, urmând o reanalizeze în cazul în care se vor strânge cele 5.000 de semnături minime în toate judeţele semnatare.


“Încasările la bugetul de asigurări de sănătate au scăzut şi în Timiş”

Liderul judeţean al Federaţiei Sanitas, medicul Livius Cârstea confirmă faptul că discuţia legată de întoarcerea în judeţ a unor sume proporţionale cu contribuţia la fondul de asigurări de sănătate, ca şi impunerea unui buget minim repartizat judeţului sunt deziderate vechi, care nu au putut fi concretizate. În ceea ce priveşte stadiul în care se stă în momentul de faţă în ceea ce priveşte colectarea asigurărilor de sănătate în judeţ, Livius Cârstea precizează : “Scăderea colectării sumelor necesare la bugetul asigurărilor de sănătate a afectat şi Timişul. Motivele sunt simple : şi judeţul nostru e afectat de criză, şi aici s-au închis multe firme, mulţi oameni au fost disponibilizaţi, şi ca atare contribuţiile au scăzut. Dacă ani de zile doar o parte din sumele colectate din Timiş la bugetul asigurărilor de sănătate s-au întors în sistemul sanitar timişean, acum sumele colectate din judeţ nu ar mai fi suficiente pentru finanţarea sistemului. Ca atare, e nevoie de completarea sumelor necesare pentru finanţarea sistemului sanitar timişean de la buget. E însă o chestiune normală această completare – după cum ani de zile o bună parte din contribuţiile la bugetul de asigurări de sănătate al timişenilor a fost distribuită spre zone care nu aveau nicio legătură cu sănătatea, e timpul ca şi bugetul să sprijine finanţarea sistemului sanitar timişean”.
În opinia sa, în momentul de faţă sumele colectate din asigurările de sănătate în Timiş nu mai acoperă nici 50% din cheltuielile sistemului sanitar.