În urma directivelor europene care au impus României să promoveze sisteme de subvenţii menite să-i impulsioneze pe cetăţeni să opteze pentru sisteme ecologice de termoficare, Ministerul Mediului a lansat programul „Casa verde”, destinat exclusiv persoanelor fizice care au curajul să încerce un asemenea sistem de încălzire a locuinţei şi de obţinere a apei calde menajere. De la lansarea programului, numărul timişenilor care s-au arătat interesaţi rămâne relativ mic. Reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara spun că birocraţia e cea care îi îndepărtează pe oameni de accesarea acestui gen de finanţări.


3,4 milioane de lei

Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, cunoscut sub numele de „Programul Casa Verde”, nu pare să îi fi entuziasmat prea tare pe timişeni. Deşi toţi cei interesaţi să încerce un asemenea sistem de termoficare pot să îşi depună dosarul la Agenţia pentru Protecţia Mediului, până acum, pe întreg judeţul s-au preluat doar 39 de dosare. Aceasta în condiţiile în care Timişul are disponibilă pentru acest program suma de 3.439.507 lei, dintr-un total de 110 milioane de lei alocat la nivelul întregii ţări.   
În judeţ s-a manifestat un interes anemic cu privire la acest program, care se adresează exclusiv persoanelor fizice şi care constă în acordarea unor sume fixe din bugetul Fondului pentru Mediu, în funcţie de tipul instalaţiei. Astfel, se acordă finanţări de până la 6.000 de lei pentru instalarea panourilor solare, de până la 8.000 de lei pentru instalarea pompelor de căldură şi de până la 6.000 de lei pentru instalaţie de producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice. Ca şi la alte programe, criteriile de triere a solicitărilor sunt cel puţin ciudate, beneficiarului cerându-i-se, pe lângă clasica obligaţie de nu avea obligaţii restante la bugetul de stat şi bugete locale, şi ca, în activitatea desfăşurată anterior începerii proiectului, să nu fi încălcat dispoziţiile legale privind protecţia mediului şi să nu fi sponsorizat activităţi cu efect negativ asupra mediului.


Oamenii fug de birocraţie

Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara, confirmă că acest gen de programe nu a prea prins în Timişoara, în ciuda temerilor legate de costul termoficării în iarna 2010/2011 şi spune că motivul îl constituie birocraţia excesivă ce caracterizează multe dintre aceste linii de finanţare. „Procedura de accesare este complicată, de aceea sunt foarte puţini cei care se încumetă. În plus, multe din aceste programe au tot felul de criterii aberante, cum e cel legat de faptul că nu pot beneficia de acest program cei care locuiesc în imobile în care au părţi comune cu alţi locatari. Ceea ce înseamnă că din start sunt excluşi cei care stau la bloc”.
Reprezentantul F.A.L.T. mai spune că inclusiv măsurile luate pe plan local, pentru stimularea adoptării unor soluţii ecologice pentru termoficare, nu au fost de natură să îi facă pe timişoreni să ia în serios această variantă. „S-a mers, de exemplu, pe ideea ca Primăria să acorde scutiri de impozite celor care îşi instalează astfel de sisteme de termoficare. Dar dacă investiţia într-un astfel de sistem nu prea are cum să fie mai mică de 1.000 de euro, Primăria acordă o scutire de impozit pe anul în curs, ceea ce înseamnă 100 de lei. Şi pentru această scutire îţi cere o grămadă de documente, astfel că oamenii se lasă din start păgubaşi”. Preşedintele F.A.L.T. consideră că, dacă s-ar merge pe o soluţie care să prevadă amortizarea investiţiei prin scutiri succesive de la plata impozitului pe imobil, pe perioade de trei până la cinci ani, oamenii ar fi mult mai interesaţi.