Timisenii risca mult la "bursa creditelor"

Pentru prima data, dupa luni de ignoranta si declaratii aiuritoare cu economia Romaniei care "duduie", clasa politica roimaneasca a inceput sa se gandeasca serios la variante de depasire a crizei financiare si economice care a cuprins spatiul comunitar.

Una dintre solutiile de avarie care ar fi foarte bine venita pentru numeroase familii din Timis se refera la posibilitatea ca statul sa preia temporar plata ratelor romanilor care au contractat credite ipotecare si nu mai pot tine pasul cu graficul de rambursare. Din cauza ca au avut salarii ceva mai mari, comparativ cu media nationala, dar si datorita preturilor mari practicate pe piata imobiliara, timisenii au contractat foarte multe credite ipotecare si au acumulat restante catre banci de zeci de ori mai mari decat cele din alte judete ale tarii. Ca atare, pe rolul instantelor din vestul tarii sunt mii de procese derivate din credite neachitate.

Una dintre solutiile anti-criza intens discutate de-a lungul saptamanii trecute se refera la posibilitatea ca statul sa creeze un fond de investitii destinat familiilor care au contractat credite ipotecare si nu le mai pot rambursa. Respectivul fond s-ar infiinta doar in situatia in care criza economica si financiara ar ajunge la apogeu, si numai dupa negocieri cu institutiile bancare, care vor fi sfatuite sa permita extinderea perioadei de rambursare a unui credit, in asa fel incat rata lunara pe care trebuie sa o plateasca clientul sa fie acoperita din veniturile sale. In varianta in care bancile nu vor fi de acord cu "lungirea" creditelor, statul ar putea sa creeze un fond de urgenta cu care sa refinanteze creditul, pe o anumita perioada de timp, urmand ca ulterior cetateanul beneficiar sa plateasca statului sumele date pentru refinantarea creditului.

Aceasta solutie nu e vazuta insa cu ochi buni de economisti.

"Nu cred ca e potrivita o astfel de solutie, si nu cred ca e recomandabila. Practic statul, prin acest gen de masuri, ar incuraja hazardul moral, ar incuraja neplata. Ar transmite indirect un mesaj : nu va platiti ratele catre banca! E la fel ca si cu amnistia fiscala. Daca vad ca altul nu plateste impozitele, si pana la urma statul ii iarta datoriile, inseamna ca eu ies in pierdere, fiind un bun contribuabil, si ca atare nu imi mai platesc nici eu impozitele. E, practic, o revenire la perioada de acum mai bine de zece ani, cand in Romania functiona o economie bazata pe arierate, adica pe datorii trecute de mult de scadenta", ne-a declarat analistul economic Liviu Voinea, presedintele Grupului de Economie Aplicata.

Banca Nationala a Romaniei monitorizeaza permanent rata de indatorare a populatiei si a firmelor catre banci, realizand in acest sens baze de date trimestriale. "Aceste statistici indica foarte clar comportamentul financiar al populatiei si al agentilor economice, pe zone", spune Mugur Stet, purtator de cuvant al Bancii Nationale a Romaniei.

Analizand situatiile financiare referitoare la Timis, se poate spune ca in vestul tarii pare sa se fi declansat o adevarata cursa a indatorarii la banci. De exemplu, daca in luna ianuarie a acestui an, timisenii aveau contractate credite in lei de peste 2,3 miliarde de lei, la sfarsitul lunii septembrie ajunsesera la 2,8 miliarde de lei. Mai grav e ca la restante la aceste credite (majoritatea de consum), cifrele s-au dublat. De la restante in credite in lei de 25 de milioane de lei, in ianuarie, timisenii au ajuns in septembrie la restante de 53 de milioane de lei. Si in ceea ce priveste creditele in valuta, se poate remarca aceesi tendinta de crestere semnificativa a datoriilor catre banci. De la credite in valuta echivaland 3,7 miliarde de lei in ianuarie, timisenii - persoane fizice si juridice au ajuns la sfarsitul lunii septembrie sa datoreze bancilor 4,7 miliarde de lei, dintre care peste 21 de milioane de lei reprezinta credite restante (fata de 12 milioane de lei in ianuarie).

In ceea ce priveste creditele ipotecare, timisenii persoane fizice au reusit performanta sa datoreze bancilor, la sfarsitul lunii septembrie, suma de 817 milioane de lei, care e de zece ori mai mare decat creditele ipotecare contractate in judetul Teleorman de exemplu - unde sunt in scripte credite de doar 77 de milioane de lei.

"Eu nu as putea spune ca au fost contractate foarte multe credite in Timis inainte de introducerea normelor B.N.R. legate de creditare. Pentru ca si inainte ca aceste norme, mai restrictive, sa intre in vigoare, existau, totusi, anumite limite si erau multi care nu se incadrau in aceste limite. Evident, dupa introducerea acestor norme si in Timis a scazut foarte mult numarul de credite acordate de bancile comerciale. Pe ansamblu, nu as spune ca timisenii sunt supra-indatorati bancilor. Creditele contractate de timiseni sunt mai mari, pentru ca si zona e mai dezvoltata din punct de vedere econmic", sustine Tiberiu Burescu, directorul Sucursalei Timisoara a Bancii Nationale a Romaniei.

Daca in prezent, din cauza fluctuatiilor cursului euro, a recesiunii, dar si a normelor de creditare impuse de Banca Nationala a Romaniei, care sunt foarte aspre, tranzactiile imobiliare au scazut foarte mult in vestul tarii, in vara a existat o adevarata frenezie in ceea ce priveste creditul imobiliar, foarte multi timiseni contractand credite ipotecare de la banci pentru a nu cadea sub incidenta noilor reglementari cu privire la creditare.

E un lucru pe care il confirma si reprezentantii agentiilor imobiliare timisorene. "Ce sa va spun? Acum nu se mai vinde nimic. In ultimul timp, din cauza restrictiilor legate de creditare, nu prea mai sunt cumparatori. Asta desi preturile au inceput sa scada la imobiliare. In vara, intr-adevar, am inregistrat un numar destul de mare de tranzactii", spune Adrian Foghis, reprezentant al Agentiei Imobiliare Casa Pitas.

Ramane de vazut, insa, daca timisenii care s-au grabit sa cumpere bunuri imobiliare prin credit ipotecar vor putea sa "tina pasul" cu graficul de rambursare, sau vor astepta ca statul sa le arunce un colac de salvare, sub forma preluarii temporare a ratelor creditului, prin refinantare.

Creditele nerambursate stau la baza a peste 1.000 de procese aflate in prezent pe rolul instantelor timisene. O singura banca comerciala a reusit performanta de a fi parte, doar la Tribunalul Timis, in peste 100 de procese.

Bancile, chiar si cele care au facut obiectul unor procese de lichidare, isi urmaresc debitorii prin actiuni in instanta-maraton, cum e cazul unui proces demarat in 1996 de Banca Internationala a Religiilor cu privire la banii datorati de o firma din Costei, proces care s-a intins vreme de zece ani, trecand pe la Tribunalul Timis, Curtea de Apel Timisoara si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Desi societatea care luase creditul s-a desfiintat in anul 2001, administratorul ei nu a scapat de plata creditului, si la sfarsitul "maratonului judiciar" a ramas sa plateasca toata suma imprumutata de societate pe care o condusese si care nu mai exista de sapte ani, plus, dobanzile aferente, intinse pe un deceniu. E un exemplu foarte bun ca bancile nu iarta datornicii, decat in cazul in care statul preia plata restantelor datorate.

Mai nou, in vestul tarii, unele credite acordate si nerambursate se recupereaza cu ajutorul... agentiilor de detectivi. "Am avut intr-adevar cazuri recente in care a fost vorba de recuperarea unor credite de la un debitor care a incasat banii si a disparut. Noi am avut misiunea de identifica locul in care acesta se ascunde. E o metoda care se practica - contractarea unor credite cu acte false, cu adeverinte false, ulterior debitorul disparand fara urma. Misiunea noastra e sa-l gasim", ne-a declarat Mircea Banescu, directorul Agentiei de Detectivi ProDetectiv Agency din Timisoara.