Timişenii sunt în continuare „abonaţi” la Curtea Constituţională

Cu ajutorul unor finanţări europene obţinute prin interme­diul Ambasadei Marii Britanii, Societatea Academică Română a realizat recent un raport legat de cauzele care continuă să împiedice desfăşura­rea normală a cauzelor în care se judecă fapte de corupţie la nivelul instanţelor din România. Printre motivele de tergiversare menţionate cau rămas excepţiile de neconsti­tuţio­nalitate, care şi în Timiş conti­nuă să fie invocate în număr foarte mare de către avocaţi în procesele de corupţie, dar şi în orice cauză penală cu miză mare.

Încă nu s-a renunţat la sesizarea fără temei a Curţii Constituţionale

Conform raportului semnat de că­tre Laura Şte­fan, expert în anticorup­ţie al Societăţii Academice din Româ­nia, după cum au remarcat şi observa­torii europeni ai acestui fenomen, de-a lungul timpului, invocarea repetată a excepţiilor de neconstituţionalitate a reprezentat principalul mecanism de tergiversare a proceselor. În materie penală, incidenţa excepţiilor de necon­stituţionalitate în dosarele de mare corupţie care implicau politicieni de marcă a fost foarte crescută.

La toate acestea, s-a adăugat anul trecut şi o notă interpretativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care stipula că perioada în care un dosar a fost sus­pendat pentru că s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate se adaugă la calculul termenului de prescripţie. Creşterea graduală a numărului de ex­cepţii de neconstituţionalitate a făcut ca preşedintele Curţii Constituţionale să solicite Parlamentului modificarea legii prin eliminarea suspendării auto­mate a proceselor.

Din cele peste 10.000 de excepţii de neconstituţionaliutate formulate anual, rata de admitere a acestora este de aproximativ 2%, fiind evident că mul­te erau ridicate cu unicul scop al tergiversării cauzei.

Abia la sfârşitul lui septembrie 2010 legea Curţii Constituţionale a fost mo­dificată în sensul eliminării suspendării cauzei atunci când se invocă o excepţie de neconstituţionalitate. Raportul S.A.R. specifică faptul că din punct de vedere statistic această schimbare se reflectă în scăderea accentuată a numărului de excepţii invocate în 2011, însă nu s-a renunţat la practica sesizării fără te­mei a Curţii Constituţionale.

La supraîncarcarea Curţii contri­buie şi faptul că acelaşi articol poate fi contestat de mai multe ori, legea in­terzicând sesizările multiple în cazul în care un articol este declarat neconsti­tuţional, dar permiţându-le atunci când prin deciziile anterioare Curtea i-a con­statat constituţionalitatea. „Există exem­ple notorii de situaţii în care Curtea Constituţională a analizat de mai multe ori acelaşi act normativ, declarându-l neconstituţional abia la ultima evalua­re”, precizează raportul S.A.R.

O altă problemă remarcată şi în 2011 de către S.A.R. o reprezintă ex­cep­ţiile de neconstituţionalitate inadmisi­bile, adică acele excepţii prin care, de exemplu, se contestă constituţionalitatea unor prevederi din hotărâri de guvern, or­dine de ministru sau norme de aplicare. Mai mult de jumătate din excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în ultimii ani au fost respinse ca inadmisibile.

„Acest procent este extrem de îngrijorător pentru că arată că instan­ţele nu cunosc prevederile legii, iar judecătorii nu au un rol activ în a filtra excepţiile inadmisibile formulate de avocaţi. În trecut, Curtea Constituţio­nală obişnuia să transmită scrisori in­stanţelor care făceau frecvent astfel de erori în încercarea de a limita acest feno­men. Probabil că o astfel de practică din partea instanţei constituţionale ar trebui reînviată”,specifică documentul.

Excepţiile de neconstituţionalitate continuă în acelaşi ritm în Timiş

Noutăţile legislative legate de sta­tutul excepţiilor de neconstituţiona­li­tate nu par să fi modificat substanţial numărul de excepţii de neconstituţio­nalitate invocate în Timiş. Deşi de la începutul anului au fost invocate peste 200 de astfel de excepţii la nivelul instanţelor timişene, ma­rea majoritate în cauze penale, a exis­tat un singur caz în care această ex­cepţie a fost admisă, iar cazul respectiv nu este din sfera cazuisticii penale, fiind vorba de o cauză ce are ca obiect suspenda­rea executării unui act admi­nistrativ fis­­cal emis de Ministerul Eco­nomiei şi Fi­nanţelor - Agenţia Naţio­nală de Ad­mi­nistrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor împotriva unui birou no­tarial.

„Colegii continuă să invoce aceste excepţii de neconstituţionalitate, nu am remarcat ca numărul acestora să fi scăzut. În schimb, am remarcat că se soluţionează mai repede excep­ţiile de constituţionalitate invocate, ceea ce reprezintă un aspect îmbucu­rător”,ne-a declarat avocatul timişo­rean Du­mitru Ganţ.