Timişoara continuă războiul cu praful

Considerat de Comisia Europeană drept unul dintre cele mai prăfuite şi poluate centre urbane din spaţiul comunitar, aflându-se pe lista de mari oraşe din România unde se depăşeşte frecvent concentraţia maximă admisă de praf în aer – apreciată de oficialii C.E. ca motiv de declanşare a procedurii de infringement, pentru neconformare la cerinţele de mediu stabilite de forurile europene –, Timişoara a încercat în ultimele luni să reducă gradual cantitatea de pulberi în suspensie prezentă în atmosferă. Deşi unele măsuri luate au fost controversate, reprezentanţii Primăriei susţin că în ultimele două luni se remarcă o îmbunătăţire semnificativă a calităţii aerului în municipiu. Specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş susţin însă că îmbunătăţirea e sezonieră şi se remarcă în fiecare an pe perioada verii.

Îmbunătăţire permanentă sau sezonieră?

După ce s-a făcut public faptul că Timişoara se află pe lista celor mai pră­fuite şi poluate oraşe din România, fapt care a declanşat procedura de infringe­ment pe mediu împotriva României, Pri­măria Timişoara a demarat un pro­gram complex privind reducerea nive­lului de praf în municipiu. Printre mă­surile luate s-au numărat măturarea şi spălarea străzilor, amplasarea de gazon în spaţiile verzi deteriorate, monitori­zarea şantierelor şi a modului de depo­zitare a materialelor de construcţie, ve­rificarea autovehiculelor, plantările de arbori şi arbuşti şi îndepărtarea surplu­su­lui de pământ din aliniamentele stradale.

Municipalitatea a mobi­lizat şi un parc auto, nu foarte impresio­nant în comparaţie cu mărimea muni­cipiului, pentru activitatea de măturat şi spălat mecanic pe traseele stabilite în pro­gram (cinci utilaje de mare ca­pacitate şi cinci utilaje de capacitate mică pentru măturat şi trei utilaje pen­tru spălat) şi activitatea de spălat ma­nual la rigolă în zonele cu trafic intens – cinci cisterne,

Totodată, a fost instituită măsura parcării alternative pe străzile muni­cipiului, pentru ca străzile să poată fi spă­late şi măturate, şi s-au dat amenzi transportatorilor care se încăpăţâ­nea­ză să nu folosească şoseaua de centură pentru traficul greu.

Şeful Direcţiei de Mediu a Primă­riei Timişoara, Vasile Ciupa, spune că parametrii de calitate ai aerului s-au îmbunătăţit în urma acestui plan de măsuri adoptat de Municipalitate. “Din informaţiile pe care le am, inclusiv de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, de aproximativ două luni de zile nu mai sunt probleme majore legate de calitatea aerului şi cantitatea de praf în aer în Timişoara. S-au luat măsuri speciale, de la parcarea alternativă până la intensi­ficarea măsurilor de măturare şi spăla­re a carosabilului. Iar rezultatele sunt pozitive”, susţine Vasile Ciupa.

Reprezentanţii Agenţiei pentru Pro­tecţia Mediului confirmă o îmbună­tăţire a calităţii aerului în Timişoara, însă declară că respectivul fenomen este unul sezonier, specific perioadei de vară, şi apare în fiecare an. “În gene­ral, pe perioada de vară nu se înregis­trează depăşiri mari ale valorii pulberi­lor în suspensie din aer, iar cauzele sunt destul de clare. În primul rând, se înregistrează o scădere a activităţii industriale, şi o reducere a valorilor de trafic. Mulţi timişoreni pleacă în con­cediu, iar traficul în oraş este mai lejer. De aceea, în fiecare an în această pe­rioadă indicatorii se îmbunătăţesc. Im­portant e însă ca această îmbunătăţire să se remarce şi pe perioada sezonului rece”, ne-a declarat Doina Marin, di­rector adjunct al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.

Depăşiri record ale valorilor maxime admise

Problema legată de poluare şi praf în Timişoara nu este însă una nouă, fiind semnalată încă din 2003 sau 2004, când România începea să se pregă­tească serios pentru integrare. Repre­zentanţii Gărzii de Mediu Timiş spun că încă din 2004 Timişoara ar fi trebuit să se conformeze normelor europene de mediu, având în vedere că, în cazul prafului din atmosferă, au existat des­tul de multe momente în ultimii ani când s-au depăşit şi de zece ori concen­traţiile maxime admise. În ciuda sanc­ţiunilor date de Garda de Mediu Pri­măriei pentru aceste depăşiri ale valo­rilor maxime de praf în aer, Timişoara a continuat să aibă o problemă din acest punct de vedere.

Tocmai de aceea, ar fi fost mult mai eficientă o adoptare graduală a unor măsuri concertate, coerente, care să reducă treptat gradul de poluare în municipiu. Însă se pare că abia acum, după declanşarea procedurii de infringe­ment, Primăria a găsit resursele necesa­re pentru a aplica un plan complex de măsuri, coordonat cu celelalte instituţii de profil.

Chiar şi aşa, unele dintre măsurile luate în ultima perioadă au fost contro­versate – un scandal întreg fiind declan­şat de ideea Primăriei de a planta co­paci ornamentali înrudiţi cu tuia împre­jurul uneia dintre cele mai poluate sta­ţii de monitorizare a calităţii aerului din mu­nicipiu : cea din Calea Şagului. Aceasta deşi autorităţile de mediu au avut obiec­ţii, afirmând că, din cauza arborilor, datele obţinute de acestă staţie nu vor mai indica adevăratele valori ale poluă­rii atmosferice, ci unele mai reduse.  

Nisipul antiderapant şi ambrozia, “vinovaţii de serviciu”

Odată cu anunţarea posibi­lităţii declanşării acţiunii de in­fringement, Primăria Timişoa­ra a încercat să identifice sur­se­le care duc la o creştere a can­tităţii de praf din municipiu, pe lângă trafic, considerat cau­ză “clasică”. Astfel, s-a ajuns la concluzia că una dintre prin­ci­palele surse de praf din Timi­şoara o reprezintă pulberile pro­venite în urma operaţiunilor de deszăpezire cu amestecuri de soluţie salină şi nisip. “După dis­pariţia zăpezii, pe drumuri ră­mân straturi considerabile de resturi solide provenite din so­luţia de deszăpezire care, după uscare, dacă nu s-au colmatat canalizările, se dispersează în aer, datorită vântului şi traficu­lui auto”, se precizează într-o Hotărâre de Consiliu Local adop­tată recent, în care se prevede că“se interzice folosirea, în ca­drul operaţiunilor de deszăpe­zire, a amestecurilor ce conţin impurităţi (nisip, urme de sol etc.). Se vor utiliza doar soluţii antiderapante care nu afec­tează mediul înconjurător”.

O altă sursă de praf este considerată şi polenul de am­brozie, tot mai concentrat în aerul din Timişoara, care pro­voacă alergii severe la sfârşitul verii şi începutul toamnei. Răs­pândirea acestui polen este fa­vorizată de faptul că avem mul­te terenuri virane, necultivate, lăsate în paragină, unde planta care îl produce se poate răs­pândi în voie.  

Buruiana înfloreşte mai târ­ziu decât celelalte şi, din au­gust până în septembrie, pole­nul produs dă alergii severe. În toate ţările Europei Centrale, există programe finanţate pu­blic pentru combaterea ei.

“Noi vom continua şi în zi­lele următoare acţiunile de er­bicidare pentru reducerea can­tităţii de polen de ambrozie. Şi aceste polen, deşi este bio­particulă, poate fi considerat de senzorii instalaţiilor de mo­ni­torizare tot praf, şi poate con­tribui la creşterea valorilor legate de cantitatea de pulberi în suspensie în aer”, spune Vasile Ciupa.

“Nu cred că acest polen de ambrozie contribuie semni­ficativ la influenţarea indicilor legaţi de cantitatea de praf în aer în Timişoara. Polenul este un element biogen, şi trebuie mai degrabă redus ca şi canti­tate în aer pentru că provoacă alergii în această perioadă”, consideră Doina Marin, di­rectorul adjunct al A.R.P.M. Timişoara.

Pe lângă polenul de am­brozie şi materialul antide­rapant rămas în urma opera­ţiu­­nilor de deszăpezire, Timi­şoara este un oraş prăfuit şi din cauza şantierelor deschise în oraş, unde se lucrează adesea fără respectarea unor norme elementare de protecţie a me­diului.

În urma unor controale făcute recent de către inspec­torii Primăriei Timişoara în peste 20 de şantiere de con­strucţii civile şi edilitar gos­po­dăreşti s-a constatat că deşeu­rile rezultate din lucrări de con­strucţii, reparaţii şi demolări la clădiri şi pământul excavat sunt depozitate pe rampe ilegale de gunoi.

S-au mai descoperit, cu oca­­zia aceloraşi verificări, acti­vităţi de preparare a morta­­rului sau a betoanelor direct pe domeniul public, neluarea mă­surilor de împiedicare a pro­ducerii şi răspândirii prafului în şi din incinta organizărilor de şantier, precum şi neluarea măsurilor de asigurare a re­cipientelor de precolectare a deşeurilor menajere la punctele de lucru.

Medicii epidemiologi avertizează : “Praful este un pericol constant pentru sănătate”

Conform Programul inte­grat de gestionare a calităţii aerului în judeţ, efectele pe care aceste concentraţii mari de praf din aer le au asupra sănătăţii sunt grave : particulele mici de praf pot pătrunde în alveolele pul­monare, provocând inflamaţii şi intoxicări. În plus, praful e com­binat cu gaze iritante, elemente toxice şi substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice polici­clice, aldehide, şi nitrocompuşi).

Particulele de plumb din aer afectează rinichii, organele de reproducere, mecanismul gas­trointestinal, articulaţiile, şi sis­temul cardiovascular şi nervos. Benzenul din aerul poluat pro­duce şi el efecte dăunătoare asu­pra sistemului nervos central.

“Indiscutabil, în majori­ta­tea afecţiunilor respiratorii cali­tatea aerului respirat are o im­portanţă extrem de mare. Inclu­siv pe afecţiuni cronice, cum ar fi tuberculoza, un aer poluat cu o cantitate mare de praf poate fi un factor agravant important al bo­­lii”, spune medicul Virgil Mus­ta (foto), de la Spitalul de Boli Infec­ţioase “Victor Babeş” Timişoara.