În aparenţă, unul dintre oraşele cu cele mai multe spaţii verzi din România, Timişoara este, paradoxal, şi unul dintre cele mai prăfuite. Raportată, însă, la numărul de locuitori şi la nivelul minim admis, de 20 de metri pătraţi pe locuitor, suprafaţa verde a Timişoarei este insuficientă. Dacă Jimbolia şi Buziaşul au o suprafaţă de 80 de metri pătraţi, la Timişoara, aceasta depăşeşte cu puţin 16 metri pătraţi.


Spaţiu verde insuficient în Timişoara

Măsurile referitoare la conservarea şi protecţia zonelor verzi prevăd menţinerea şi revitalizarea celor existente – în vederea utilizării lor fie pentru odihnă, recreere sau agrement – în condiţiile reconstrucţiei ecologice a zonei, precum şi extinderea zonelor verzi plantate pentru creşterea gradului de confort urban.
Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş, în Timişoara, suprafaţa de spaţiu verde este de 16,19 mp pe locuitor, astfel că administraţia publică locală are obligaţia ca, până la sfârşitul acestui an, să asigure din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp pe locuitor, urmând ca, până în decembrie 2013, aceasta să ajungă la 26 mp pe locuitor – cât este media în Uniunea Europeană.
Conform statisticilor întocmite de A.P.M. Timiş, anul trecut, Timişoara dispunea de cel mai întins spaţiu verde, comparativ cu celelalte oraşe din judeţ, având o suprafaţă totală de 509,84 ha. Raportat la numărul de locuitori, însă, este printre ultimele. În decembrie 2009, în Lugoj, suprafaţa totală de spaţiu verde era de 86,05 hectare (pe cap de locuitor sunt 18,84 mp), la Buziaş erau 39 hectare (74,88 mp pe locuitor), la Deta erau 22 de hectare de spaţiu verde (31,88 mp pe locuitor), la Făget, 8,37 hectare (22,27 mp pe locuitor), la Jimbolia, 95,35 de ha (80,85 mp pe locuitor), la Sânnicolau Mare, suprafaţa totală de spaţii verzi era de 56,8 ha (43,03 mp pe locuitor), la Ciacova, nouă hectare de spaţiu verde (32,70 de mp pe locuitor), la Gătaia erau înregistrate 40,97 ha (63,39 de mp pe cap de locuitor), iar în Recaş, din cele 16,18 hectare de spaţiu verde, unui locuitor îi revin 31,72 mp.


Atmosfera Timişoarei, încărcată de praf

Lipsa unor suprafeţe mai mari de spaţiu verde îşi aduce aportul la poluarea atmosferică din Timişoara, la care contribuie din plin traficul rutier, organizările de şantier necorespunzătoare, deşeurile rezultate în urma demolărilor, sistemele de încălzire ale populaţiei şi centralele termoelectrice. Ultimele raportări ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş arată că, zilnic, în Timişoara sunt înregistrate depăşiri ale cotelor admise la valorile prafului din aer, oraşul fiind unul dintre cele mai prăfuite din ţară. Potrivit A.P.M. Timiş, de la începutul anului, în privinţa prafului s-au înregistrat 70 de depăşiri ale valorii limite zilnice în Timişoara, cele mai multe fiind pe Calea Şagului – 45 de depăşiri, şi Calea Aradului – 25 de depăşiri. În iulie, însă, a fost înregistrată o depăşire a valorii limite zilnice la praful din aer pe Calea Aradului, cu puţin mai ridicată decât pe Calea Şagului.
Ca şi surse ale prafului din aer au fost identificate eroziunea asfaltului, traficul rutier, organizările de şantier necorespunzătoare, managementul deşeurilor din construcţii şi demolări, activităţile industriale, sistemele de încălzire ale populaţiei, dar şi centralele termoelectrice. Acest aspect era constatat, în aprilie, şi de Silvian Ionescu, şeful Gărzii Naţionale de Mediu. Acesta spunea că Timişoara este un oraş problemă în ceea ce priveşte depăşirile de praf în atmosferă, dat fiind că, doar în primele trei luni ale anului, limitele maxime admise ale pulberilor în atmosferă au fost depăşite de 33 de ori cu până la 80%, în timp ce normele europene admit doar şapte depăşiri pe an. Fapt pentru care, atenţiona şeful Gărzii Naţionale de Mediu, dacă Municipalitatea nu va lua măsuri, comisarii vor începe să aplice amenzi. „Remedierile trebuie făcute cu cap şi la timp. Vom aştepta ca autoritatea locală să îşi facă datoria, dacă nu, îi vom amenda pe cei responsabili”, avertiza Ionescu.
Edilii Timişoarei s-au apărat, susţinând că iau măsuri pentru a rezolva problema poluării aerului, printre acestea numărându-se curăţarea străzilor oraşului cu autospălătoare mecanice şi aspiratoare de praf şi măturătoare, achiziţionarea de autobuze noi destinate transportului în comun şi aplicarea unei taxe de tranzit pentru maşinile cu gabarit depăşit – taxă blocată, însă, de Prefectura Timiş, prin atacarea acesteia în contecios, pe motiv de ilegalitate.


Tot mai mulţi bolnavi în Timiş, din cauza poluării

Prezenţa impurităţilor în aer, fie sub formă de praf, aerosoli sau gaze, afectează sănătatea omului, şi pe termen scurt, şi pe durată lungă. Praful excesiv din atmosferă poate duce la astm, conjunctivită alergică, ochi înroşiţi, lăcrimare abundentă, pleoape umflate, strănut necontrolat, senzaţie de asfixiere şi chiar la şoc anafilactic. Poluarea produsă de gazele de eşapament şi de cele industriale poate duce la cancer bronho-pulmonar sau la apariţia şi agravarea unor boli obstructive, ca emfizemul pulmonar, astmul bronşic sau bronşita cronică. Potrivit Raportului pe 2009 al A.P.M. Timiş, care citează date statistice ale Direcţiei pentru Sănătate Publică, în ultimii ani, în judeţ s-a observat o creştere a mortalităţii prin afecţiuni respiratorii.
Dacă în 2001 au fost înregistrate 248 de decese cauzate de boli ale aparatului respirator, în 2005 numărul acestora a scăzut la 245, pentru ca până anul trecut să crească din nou, ajungând la 269 de decese. În concluzie, arătau datele statistice ale D.S.P. Timiş, mortalitatea datorată poluării atmosferice a crescut în decursul anilor, ajungând de la 8.191 de decese în 2000, la un 8.285, anul trecut.