Timişoara intră oficial în competiţia pentru titlul de capitală culturală europeană

Timişoara a intrat oficial în cursa pentru obţinerea titulaturii de Capitală Culturală Europeană a anului 2020, în august 2011. De atunci şi până acum, s-a lucrat la constituirea unei asociaţii locale care va construi o strategie de luptă împotriva principalelor contracandidate, Cluj şi Iaşi, prin valorificarea punctelor forte ale oraşului, dar şi prin evidenţierea unora noi, precum colecţii de cărţi vechi şi un muzeu al presei timişorene în limba germană, de o valoare inestimabilă.

Perfectarea ultimelor detalii

Lupta pentru obţinerea titlului de capitală culturală europeană în 2020 se anunţă a fi strânsă. Timişoara a făcut primul pas în acest sens prin înfiin­ţarea unei asociaţii locale în scopul rea­lizării unor activităţi de interes general şi comuni­tar în domeniile instructiv-educativ, cul­tural, social, medico-sa­nitar, care va lupta pentru strânge­rea de fonduri, pen­tru programe de pro­movare a oraşului în Occident şi pen­tru coagularea tutu­ror factorilor sociali şi politici într-o sin­gură direcţie. Aso­ciaţia a fost înfiinţată printr-o hotărâre de Consiliu Judeţean Timiş, la începutul lunii august 2011, iar de atunci şi până acum s-a lucrat la constituirea unui consiliu director care să împartă sar­cinile privind promova­rea de proiecte la toate nivelurile, pentru asigurarea programului privind obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană. 

Până acum a fost ales preşedin­te­le asociaţiei, în persoana lui Ioan Ho­lender, ilustrul ex-director al Operei de Stat din Viena, care a acceptat numi­rea şi misiunea. Concursul pentru func­ţia de director executiv va avea loc în 16 ianuarie, interimatul fiind asigurat de către dr. Corina Răceanu. Din asociaţie mai fac parte scriitorul Da­niel Vighi, arhitecţii Vlad Gaivoronschi şi Marcela Titz, Violeta Mihalache, de la Direc’ia Comunicare a Primăriei Timişoara, Sorina Jecza, omul de afa­ceriEmil Cristescu, regizorul Radu Alexandru Nica şi Codruţa Popov, secretar literar la Teatrul Naţional.

După finalizarea constituirii consi­liului director, Asociaţia va trece la pregătirea dosarului de candidatură şi va face toate diligenţele pentru atinge­rea acestui obiectiv, va pregăti progra­mul seriei de evenimente şi va pune în practică măsurile necesare pentru buna derulare a acestora, asigurând totodată atragerea de fonduri necesare organi­zării, realizării şi promovării de pro­iecte culturale în ideea sustenabilităţii Programului.

“Timişoara are o tradiţie muzicală cu care se poate mândri”

“Suntem încă în fază de organi­za­re, dar după ce se va alege şi directorul executiv al Asociaţiei, se va trece la îm­părţirea pe secţiuni şi trebuie să vedem şi sursele de finanţare pentru proiec­tele pe care le vom pregăti. Trebuie o stra­tegie pentru a ne atinge ţelul. Or, eu am o sută de proiecte pe partea lite­rar-artistică. Avem cărţi neştiute, foar­te interesante şi foarte vechi la biblio­teca Universităţii, dar şi în cea judeţea­nă, care ţin de un anumit patrimoniu cultural al oraşului ce trebuie valorifi­cat”,explică scriitorul Daniel Vighi. Po­trivit acestuia, Timişoara nu a se află pe un piedestal al tradiţiei literare, aşa cum se întâmplă cu Iaşiul, de exemplu, dar a avut şi are o tradiţie muzicală cu care se poate mândri. O altă idee care ar putea fi valorificată pentru obţine­rea unor puncte în plus în lupta pentru titlul de capitală culturală europeană ar fi înfiinţarea unui muzeu al presei timi­şorene vechi în limba germană.“Avem cele mai vechi ziare în limba germană, datând de pe la 1700, care, acum, sunt aruncate prin nişte sertare. Presa veche timişoreană are o valoare inestimabilă şi am putea valorifica multe aici. Însă, abia după ce se vor stabili comisiile pe domenii în cadrul asociaţiei se va putea propune un calendar de proiecte şi acti­vităţi culturale şi apoi să trecem la cău­tarea de resurse pentru a putea spune că se va trece în forţă la lupta pentru sco­pul nostru”, mai spune Daniel Vighi.

Parlamentul European va decide între Timişoara, Cluj şi Iaşi

Potrivit membrilor asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Euro­peană, conferirea acestui titlu de către Parlamentul European re­prezintă o oportunitate de afirma­re a Timişoarei pe plan european şi de a intra într-un circuit cultural şi turistic care îi va oferi avantaje ma­xime la nivelul vizibilităţii, al dezvol­tării economice, coeziunii econo­mice şi sociale.

Până acum, şi-au anunţat inten­ţia de a candida pentru acest titlu Timişoara, Iaşi şi Cluj-Napoca, urmând ca până în 2015, Parlamen­tul European să decidă care dintre aceste oraşe va primi titlul. Însă, la nivelul U.E. au avut loc consultări pentru schimbarea meotodologiei de acordare a titlului de Capitală Cultu­rală după 2019 şi, conform sondajului realizat cu prilejul acestor consul­tări, doar 27% au dorit ca oraşele să deţină în continuare acest titlu, în vreme ce 32% consideră că el trebu­ie acordat zonelor metropolitane, iar 35% optează chiar pentru regiuni. Ţinânt seama de acest trend, dacă se va ajunge la un astfel de criteriu, Timişoara ar putea candida împreu­nă cu Arad, cu Szeged şi cu Novi Sad, ca entitate euroregională.

Până acum, edilii timişoreni se laudă cu viaţa culturală din oraş, aglomeraţia etnică şi multicultu­ra­litatea care derivă, dar şi cu numă­rul mare al clădirilor şi zonelor istorice, considerând un atu procesul de reabilitare a clădirilor istorice.