Timişoara se luptă cu praful sau cu ambrozia?

Odată cu anunţarea posibilităţii declanşării acţiunii de infringement de către comisarii europeni, Primăria Timişoara a încercat să identifice sursele care duc la o creştere a cantităţii de praf din municipiu, pe lângă trafic. Astfel, ca o explicaţie pentru valorile ridicate de poluare din oraş era indicat de autorităţi tocmai polenul de ambrozie, tot mai concentrat în aerul din Timişoara. Pentru a clarifica situaţia, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara a inaugurat primul centru de monitorizare pentru polen alergen din România.

Premieră pentru România, la Timişoara

Primul centru de monito­ri­zare pentru Ambrosia artemi­siifolia şi polen alergen din Ro­mânia a fost inaugurat, recent, de către Universitatea de Ştiin­ţe Agricole şi Medicină Veteri­nară a Banatului din Timişoara. Centrul a fost realizat în cadrul proiectului „Monitorizarea şi combaterea poluantului biologic invaziv Ambrosia artemisiifolia L. (spp)”, acronim Stop ambro­sia!, proiect finanţat prin Pro­gramul IPA de Cooperare Trans­frontalieră România – Republi­ca Serbia. Valoarea totală a pro­iectului este de 680.932 de euro, din care 261.596 de euro au fost alocaţi partenerului român, fondurile fiind utilizate pentru înfiinţarea şi echiparea cen­trului, dar şi pentru colectarea de date din teren.

Centrul de la Timişoara îşi va începe activitatea la jumăta­tea lunii februarie, iar informa­ţiile privind concentraţia de polen alergen din aer vor fi puse la dispoziţia publicului larg şi a instituţiilor interesate. „În prima fază, aparaturile ne vor ajuta să adunăm, în timp real, date privind concentraţia de po­len. Astfel, în cadrul activităţii de monitorizare a speciei Am­bro­sia artemisiifolia vor fi ac­tua­lizate datele din teren pri­vind răspândirea acestei specii pentru judeţele Timiş şi Caraş-Severin, în perioada de vege­ta­ţie”,  ne-a declarat dr. biolog Ve­ro­nica Sărăţeanu, coordona­tor şi şef de lucrări al centrului de monitorizare. Aceasta mai spu­ne că informaţiile vor fi puse la dispoziţia autorităţilor pentru a se putea stabili măsuri adec­vate de combatere a aces­tei spe­cii în funcţie de situaţia din teritoriu, pentru că specialiştii U.S.A.B. sunt afiliaţi şi la o re­ţea internaţională care trans­mite date medicilor alergologi.

Tot mai mulţi timişoreni cu alergii

Ambrosia artemisiifolia, numită şi iarba pârloagelor, este extrem de nocivă sănătăţii populaţiei, din cauza polenului produs în perioada de înflorire, care provoacă alergii puternice, avertizează dr. biolog Veronica Sărăţeanu. Potrivit acesteia, buruiana apare şi se răspân­deş­te rapid pe terenurile virane, şantiere, printre ruine şi dărâ­mături, pe marginea şoselelor, dar şi în grădini şi în culturile agricole. „Studii specifice pe alergeni nu sunt foarte multe, dar, din datele alergologilor timi­şoreni, ştim că ambrozia a avut anul trecut cea mai mare inci­denţă la nivelul municipiu­lui, planta răspândindu-se şi produ­când foarte mult polen, mai ales că uneori perioada de înflorire se poate întinde din luna iunie şi chiar până în luna septem­brie”, explică dr. Sărăţeanu.

Principala cauză a răs­pân­dirii ambroziei în Timişoara o constituie terenurile agricole lă­sate în paragină, fapt pentru ca­re autorităţile române nu au pre­văzut sancţiuni aspre, mai arată specialistul. „În ţările din Vest, precum Ungaria, sunt amenzi foarte mari, şi cei care îşi lasă te­renurile în paragină riscă sus­pendarea banilor pentru subven­ţii. Ambrosia este considerată o buruiană foarte periculoasă. De aceea, la centru vom avea o ac­tivitate coordonată pe mai mul­te niveluri, nu doar axată pe cercetare, ci şi pe conştienti­za­rea publicului larg, pentru că populaţia poate asocia simpto­mele alergiei la ambrosie cu gu­turaiul şi nu se duce la medic. Vom avea un site al centrului cu facilităţi pentru persoanele alergice ca să ştie cum îşi pot planifica până şi călătoriile, pentru că acest aspect, al aler­gii­lor, a fost neglijat la Timişoa­ra, până acum, iar ambrosia s-a răspândit foarte mult în ultimii ani”, mai spune dr.biolog Ve­ronica Sărăţeanu.

Potrivit specialiştilor, în toate ţările Europei Centrale există programe finanţate public pentru combaterea acestei plante.

Praf sau polen de ambrozie?

Considerat de Comisia Eu­ropeană drept unul dintre cele mai prăfuite şi poluate centre urbane din spaţiul comunitar, aflându-se pe lista de mari ora­şe din România unde se depă­şeşte frecvent concentraţia maximă admisă de praf în aer, Timişoara a încercat să redu­că gradual cantitatea de pulberi în suspensie prezentă în at­mosferă.  Odată cu anunţarea posibilităţii declanşării acţiunii de infringement de către comi­sarii europeni, Primăria Timi­şoara a încercat să identifice sursele care duc la o creştere a cantităţii de praf din municipiu, pe lângă trafic. Astfel, ca o ex­pli­caţie pentru valorile ridicate de poluare din oraş era indicat de autorităţi tocmai polenul de ambrozie, tot mai concentrat în aerul din Timişoara.

Şeful Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, Vasile Ciupa,arăta în luna august 2011 că au fost întreprinse ac­ţiuni de erbicidare pentru re­ducerea cantităţii de polen de ambrozie, bioparticule care pot fi considerate de senzorii in­stalaţiilor de monitorizare tot praf, contribuind astfel la creş­terea valorilor legate de canti­tatea de pulberi în suspensie în aer. Reprezentanţii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara confirmă ipoteza şefului Direcţiei de Mediu a Municipalităţii. „Mă­surători pentru ambrozie nu avem. La noi măsurătorile se fac doar la nivel de particulă, astfel că nu putem şti dacă avem o problemă cu polenul de ambrozie, nu ştiu dacă parti­culele sunt de praf sau polen, toate sunt considerate suspen­sii. Determinări exacte va face centrul de la universitate”, ne-a declarat Carmen Bercea, consilier compartiment Pro­iecte şi Relaţii Publice din ca­drul A.R.P.M. Timişoara.

„Aparatele pe care le avem noi la centru sunt mai perfor­mante decât cele cu care se fac măsurătorile în oraş. Cal­culează concentraţia de polen din aer şi vor raporta săptă­mânal datele, care se vor putea corela şi cu activitatea meteo­rologică din acea perioadă. Spre deosebire de celelalte, aparatele noastre pot identifica nu doar particulele, ci şi spe­ciile de polen alergen care provoacă cele mai mari pro­bleme”, mai spune dr. biolog Veronica Sărăţeanu.

Potrivit ultimului Raport privind starea mediului în Ti­miş, realizat în luna octombrie 2011, determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe la nivelul oraşului s-a realizat cu ajutorul reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului pentru aglomerarea Timişoa­ra. Conform măsurătorilor efectuate, la concentraţiile de dioxid de sulf, la concentraţiile de dioxid de azot şi la con­centraţiile de monoxid de car­bon nu s-a înregistrat nici o depăşire a valorii limită pentru media orară, în cursul lunii octombrie.

S-au prelevat opt probe de pulberi sedimentabile în muni­cipiul Timişoara şi s-au înre­gistrat depăşiri ale concen­tra­ţiei maxime admisibile (CMA) în conformitate cu prevederile STAS 12574-87, valoarea ma­ximă, de 44,73 g/m2/lună, în­registrându-se pe strada Stan Vidrighin.

Poluarea, problemă greu de combătut

Problema legată de po­luare şi praf în Timişoara nu es­te însă una nouă, fiind sem­nalată încă din 2003 sau 2004, când România începea să se pregătească serios pentru in­tegrare.

Reprezentanţii Gărzii de Mediu Timiş arătau că, încă din urmă cu opt ani, Timişoara ar fi trebuit să se conformeze nor­me­lor europene de mediu, având în vedere că, în cazul prafului din atmosferă, au existat destul de multe momente în ultimii ani când s-au depăşit şi de zece ori concentraţiile maxime admise. În ciuda sancţiunilor date de Garda de Mediu Primă­riei pentru aceste depăşiri ale valorilor maxime de praf în aer, Timişoara a continuat să aibă o problemă din acest punct de vedere.

Astfel, autorităţile locale au trecut la un plan de măsuri împotri­va poluării aerului. Prin­tre mă­surile luate s-au numă­rat mătu­rarea şi spălarea străzilor, am­plasarea de gazon în spaţiile verzi deteriorate, monitoriza­rea şantierelor şi a modului de depozitare a materialelor de con­strucţie, verificarea autove­hiculelor, plantările de arbori şi arbuşti şi îndepărtarea sur­plusului de pământ din alinia­mentele stradale.

Municipalitatea a mobilizat şi un parc auto, nu foarte impre­sionant în comparaţie cu mări­mea municipiului, pentru acti­vitatea de măturat şi spălat mecanic pe traseele stabilite în program (cinci utilaje de mare capacitate şi cinci utilaje de ca­pacitate mică pentru măturat şi trei utilaje pentru spălat) şi activitatea de spălat manual la rigolă în zonele cu trafic intens. Totodată, a fost instituită măsura parcării alternative pe străzile municipiului, pentru ca străzile să poată fi spălate şi măturate.