Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

23°C

Umiditate:68%
Viteza vantului:19 KMH
Vizibilitate:11 km
  3.5538
  0.014905
Social | 4 - 7 august 2011 | Diana MIHAI
Micsoreaza fontMareste font

Se caută teren pentru timişenii desproprietăriţi în timpul comunismului

Timişul are un deficit de teren de 5.000 de hectare


Prefectura Timiş anunţă că se confruntă cu un mare deficit de teren şi că încă mai caută soluţii pentru a-i despăgubi pe proprietarii rămaşi fără pământ în perioada comunismului. De 5.000 de hectare ar fi nevoie pentru ca situaţia să revină la normal, iar cele mai mari probleme sunt în Giroc, Dumbrăviţa şi Timişoara.

 

În cadrul şedinţelor Comisiei de fond funciar s-a repartizat întreaga suprafaţă de teren care se afla la dispoziţie, iar acum Prefectura Timiş caută rezerve pe la localităţile şi judeţele învecinate. Deficitul de teren agricol în Timiş este de 5.000 de hectare, iar autorităţile nu pot rezolva solicitările de repunere în posesie a celor cărora li s-au luat terenurile în perioada comunismului, chiar dacă în multe cazuri au fost date sentinţe definitive de punere în posesie cu mai mulţi ani în urmă.

Prefectura Timiş a solicitat ajutorul învecinate. “Am transmis judeţelor învecinate o solicitare pentru oferire de tren pentru împroprietăriri, pentru ca în cazul în care cineva doreşte să se mute acolo să primească teren, dar răspunsul a fost negativ. Am cerut ajutor în Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Bihor, numai în Constanţa nu am ajuns, şi nimic. Încă mai căutăm alte soluţii, spune Mircea Băcală. Prefectul de Timiş a mai arătat că problema cea mai mare este în Giroc, unde se înregistrează un deficit de 382 de hectare de teren, localitate urmată de Dumbrăviţa, cu 260 hectare deficit, şi de Timişoara, cu 298 de hectare. La fel se întâmplă şi la Lovrin, Tomnatic şi Gottlob, unde primarii nu mai dispun de teren pentru a face reîmproprietăriri, chiar dacă sunt sentinţe care îi obligă să o facă.

Mircea Băcală afirmă că o astfel de situaţie există la Gottlob, unde primarul trebuia să dea un teren în zece zile, şi au trecut deja doi ani de la pronunţarea sentinţei şi nu s-a găsit teren. Iar astfel de sentinţe judecătoreşti sunt foarte multe.“Sunt daune şi cheltuieli pe care nu ştim de unde le vom plăti. De aceea ne îndreptasem spre judeţele învecinate sau a localităţilor din apropiere ca să ne ajute,mai spune prefectul de Timiş.

Potrivit acestuia, au fost şi situaţii în care prin legea fondului funciar au fost împroprietăriţi şi oameni care nu au avut teren în trecut, precum învăţătorul din localitate, tineri, veterani de război sau revoluţionari, doar săptămâna trecută fiind semnate acte pentru alocarea a 64 de hectare de teren la Lugoj, pentru revoluţionari. “Pentru ei am avut teren de la Ministerul Apărării, dar la Timişoara sunt alţi 300 de revoluţionari care aşteaptă teren. O soluţie ar fi să solicităm teren de la Administrarea Domeniului Public, care mai are încă 16.000 de hectare, dar sunt disponibile în Secaş şi Mănăştiur, iar proprietarii nu acceptă să primească teren departe de Timişoara. Vom căuta o rezolvare în Comisia judeţeană a acestor sentinţe judecătoreşti care ne obligă să identificăm teren pentru aceşti cetăţeni, dar sunt suprafeţe foarte mari şi ne e foarte greu să găsim, declară Mircea Băcală, precizând că majoritatea sunt cetăţeni germani care fac reclamaţii către instituţiile statului cu privire la faptul că Prefectura Timiş nu vrea să îi pună în posesie. Prefectul susţine că o soluţie ar fi plata despăgubirilor,“dar mă întreb ce ar fi dacă trimit ministerului cereri pentru 5.000 de hectare de teren, când vinovaţii nu suntem noi pentru această situaţie?”.

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres