Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice publica, anul trecut, un top al firmelor abonate la contestaţii depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contesta­ţiilor în legătură cu atribui­rea unor contracte publice. Acum, tot reprezentanţii A.N.R.M.A.P. publică instituţiile ale căror proceduri de achiziţie sunt în mod constant contes­tate. Timişul este bine repre­zentat în acest clasament, iar faptul că, la unele instituţii locale, jumătate din contestaţii sunt câşti­gate de firmele contestatare e de natură să ridice semne de întrebare cu privire la felul în care sunt organizate procedurile de achiziţie publică.


Primăria Timişoara, pe locul 12 pe ţară la contestaţii

Clasamentul instituţiilor publice cu cele mai multe con­testaţii ale unor proceduri de atribuire a unor contracte de achiziţie de bunuri sau servicii din bani publici cuprinde 2.556 de instituţii publice cu contracte de atribuire contestate şi aproa­pe 8.000 de contestaţii. Deşi lista este extrem de stufoasă şi în mod normal instituţiile pu­blice centrale, unde se atribuie cele mai mari contracte, ar fi trebuit să monopolizeze primele 100 de poziţii ale clasamentului, Timişul reuşeşte să aibă re­prezentanţi pe poziţii fruntaşe în acest top.

Astfel, în clasamentul in­sti­tuţiilor cu cele mai multe con­tracte contestate, în 2010, Pri­măria Timişoara se clasează pe locul 12 pe ţară, cu 34 de pro­ceduri de atribuire contestate. Dintre acestea, aproape o trei­me – zece, mai precis –, au fost câştigate de către firmele care au făcut contestaţia, ceea ce în­seamnă că procedurile de achiziţie nu au fost făcute exact în litera legii, fiind contestabile. Pe lângă cele zece contestaţii câştigate de contestatari, au mai fost încă două contracte în care soluţia dată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Con­testaţiilor a fost parţială în favoarea contestatarilor.

Urmează, în acelaşi clasa­ment, pe poziţia 36, Direcţia pen­tru Administrarea Drumu­rilor şi Podurilor Judeţene, din subor­dinea Consiliului Judeţean Timiş, care figurează, anul trecut, cu 20 de proceduri de atribuire con­testate, dintre care cinci au fost câştigate de către contestatari, iar alte două au fost câştigate parţial de către contestatari.

„Totuşi, anul trecut nu am avut atât de multe proceduri contestate ca în alţi ani. Şi asta pentru că în 2008 s-au atribuit o serie de contracte importante legate de reabilitări de drumuri judeţene, pe o perioadă de trei ani, aşa că în 2010 nu au fost prea multe achiziţii, şi nici con­testaţii. La nivel de infrastruc­tură, se contestă mai nou pro­iectele realizate pe finanţări acordate din Programul Ope­raţional Regional 2007 - 2013”, ne-a declarat Gheorghe Mi­rel, directorul Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene.


Foarte multe contestaţii, înregistrate în domeniul sanitar

În clasamentul structurilor bugetare cu cele mai multe pro­ceduri de atribuire a unor con­tracte publice contestate se nu­mără şi foarte multe instituţii sanitare, în special spitale, ale căror achiziţii publice sunt în multe cazuri contestate în serie.

Spitalul Judeţean Timişoara este pe locul 95 în topul insti­tuţiilor din România cu cele mai multe proceduri de atri­buire con­testate în 2010, cu 13 atri­buiri de contracte contestate, dintre care trei, tranşate în fa­voarea contestatarului.

„Faţă de alte perioade, nu au mai fost totuşi atât de multe proceduri contestate. De exem­plu, a fost o chestiune legată de anularea unei proceduri de atribuire legată de sistemul informatic al spitalului. Una dintre firme a făcut contestaţie, iar ulterior s-a anulat proce­dura de atribuire şi a trebuit reluată organizarea procedurii de atribuire”, spune directorul spitalului, dr. Gheorghe Nodiţ.

În acelaşi clasament al structurilor bugetare cu cele mai multe proceduri de atribui­re contestate în 2010 se numără Primăria Dumbrăviţa, cu opt contracte de atribuire contes­tate, dintre care jumătate au fost tranşate în favoarea celor care au făcut respectivele con­testaţii.

Institutul de Boli Cardio­vasculare, din Timişoara, a avut şi el şase proceduri de atribuire a unor contracte publice con­tes­tate, tot şase contracte ataca­te a avut şi Primăria Lugoj anul trecut, la fel Universitatea de Vest şi Universitatea Politehnică.
  „După ce am realizat clasa­mentul firmelor care au făcut cele mai multe contestaţii în ul­timii ani la atribuirea unor con­tracte publice, ni s-a părut firesc să realizăm şi o clasificare a instituţiilor care au avut cele mai multe contracte contestate în 2010, ca să se vadă şi reversul medaliei. Şi am structurat sta­tistica într-o asemenea ma­nieră încât să se vadă şi care e pro­por­ţia contestaţiilor care sunt câştigate de către firmele care înaintează astfel de ac­ţiuni. Asta ca să se vadă exact situaţia şi ca lumea să aibă o idee despre ce se întâmplă de fapt cu acest sistem de con­testaţii”, declară Ioana Teo­do­rescu, directorul Departamen­tului de Comunica­re şi Relaţii Publice al A.N.R.M.A.P.


Seria contestaţiilor continuă în 2011

Şi în primele luni ale aces­tui an autorităţile bugetare timişene au avut destul de multe proceduri de atribuire a unor achiziţii care au făcut obiectul unor contestaţii. Şi dacă procedura în sine de con­testare nu poate fi imputată respectivei structuri bugetare, pentru că există, fără îndoială, agenţi economici care încear­că prin aceste proceduri de contestare în serie să pună pre­siune pe autorităţile con­tractante, lucrurile se schimbă atunci când respectivele con­testaţii sunt admise, semn că procedura de atribuire a fost pe lângă lege.

De exemplu, la începutul acestui an, Universitatea Poli­tehnică Timişoara a strâns trei contestaţii pe una şi aceeaşi atribuire, a unui contract legat de elaborarea documentaţiilor tehnice în fazele de actualizare a studiului de fezabilitate orga­nizare, execuţie, documentaţie tehnică pentru obţinere de au­torizaţie de construcţie şi pro­iect tehnic pentru o investiţie legată de extinderea spaţiilor de învăţământ la Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului. În urma analizei con­testaţiilor, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţii­lor a admis una din contestaţiile procesului de atribuire, hotă­rând, luna trecută, anularea atribuirii şi a tuturor actelor de­rivate, Politehnica Timişoa­ra fiind obligată să reevalueze ofertele, pentru atribuirea contractului.

Tot la începutul acestui an, Primăria comunei Sacoşu Turcesc s-a confruntat cu con­testarea unei proceduri de atri­buire a unui contract legat de înfiinţarea sistemului de ali­mentare cu apă în localităţile Otbeşti, Stamora Română şi Berini, în urma analizei docu­mentaţiei acceptându-se con­testaţia făcută de firma Con­fort, hotărându-se anularea procedurii de atribuire şi re­evaluarea ofertelor.

Tot în urmă cu câteva săp­tămâni, Compania Naţională de Transport al Energiei Elec­trice Transelectrica S.A. - Su­cursala de Transport Timişoa­ra s-a confruntat cu o contes­tare a contractului legat de atribuirea serviciilor de pază pentru sediile şi staţiile din Timişoara. În urma analizei făcute de către reprezentanţii C.N.S.C. s-a ajuns la concluzia că firma care a făcut contes­taţia are dreptate, astfel că s-a admis contestaţia şi s-a anulat rezultatul procedurii de atri­buire.

Nici Primăria Timişoara care, potrivit Autorităţii Naţio­nale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Pu­blice, a fost în 2010 instituţia timişeană cu cele mai multe proceduri de achiziţie con­testate, nu lipseşte din lista autorităţilor timişene care şi în acest an au avut proceduri de atribuire contestate şi care au pierdut în favoarea contesta­tarului. În acest sens, pentru un contract de realizare de servicii în domeniul topografiei şi cadastrului, o firmă de profil, West Cad, a fost nevoită să apeleze la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi să câştige procedura de con­testaţie pentru ca oferta sa, acceptabilă de altfel în condiţii normale, să fie considerată şi de cei de la Primăria Timi­şoara conformă şi admisibilă.

Probleme similare a avut la începutul acestui an şi Curtea de Apel Timişoara ca­re, după ce, pentru un con­tract de achiziţie de cartuşe de toner pentru imprimante şi calculatoare, a declarat ca in­admisibilă oferta unei societăţi de profil, a fost contrazisă de către Consiliul Naţional de So­luţionare a Contestaţiilor, fiind obligată să ia în considerare şi această ofertă la atribuirea contractului.

Şi Enel Distribuţie Banat s-a numărat printre structu­rile cu proceduri de atribuire con­testate cu succes în acest an, obiectul contestaţiei fiind un contract legat de executare de lucrări de îndepărtare a vege­taţiei la o serie de locaţii din Arad, Deva, Reşiţa şi Ti­mişoara. În urma contestaţiei, fir­ma care a iniţiat acţiunea de contestare a reuşit să obţină modificarea documentaţiei de atribuire a respectivului contract. Şi lista poate con­tinua.

În aceste cazuri, greşelile sau neregulile legate de pro­­cesul de atribuire pot duce la amânarea unei investiţii, prin reluarea întregii proceduri de atribuire, şi generează costuri suplimentare. În cazul achizi­ţiilor realizate pentru unele in­vestiţii finanţate prin granturi europene, greşelile făcute de cei care se ocupă de achiziţii pot duce la pierderea întregii finanţări, în cazul în care există un grafic foarte strict de im­plementare a proiectului.


„Admiterea contestaţiilor e imputabilă autorităţilor contractante”

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Soluţio­nare a Contestaţiilor, Ovidiu Zara, spune că numărul destul de mare de contestaţii admise de către C.N.S.C. nu e o urmare a vreunei modificări legislative, care să favorizeze firmele ce fac contestaţii. Dimpotrivă, ca­drul legislativ a devenit mai restrictiv, pentru a reduce nu­mă­rul firmelor care fac contes­taţii nejustificate, astfel încât, potrivit noilor prevederi, so­cie­tăţile care fac în mod neînte­meiat astfel de acţiuni de con­testare riscă să piardă sume de bani importante – parte din ga­ranţiile de participare.

Numărul mare de contes­taţii admise, raportat la nu­mărul total de contestaţii, e explicabil în acest context prin reducerea numărului socie­tăţilor care con­testă, apelând la acest demers doar cele care consideră că au şanse ca ac­ţiunea iniţiată să le fie apro­bată.

„În rest, un număr mare de contestaţii admise la o anu­mită structură bugetară repre­zintă un aspect imputabil res­pectivei autorităţi contractante. Fie ca­ietele de sarcini au fost făcute prost, fie modalităţile de atri­buire au fost incorecte, nelega­le, fie personalul care se ocupă de sectorul de achiziţii e slab pregătit”, consideră Ovidiu Zara.