România plăteşte acum scadenţa dezorganizării instituţionale în cazul subvenţiilor europene date în sectorul agricol, în 2007. Fraudele, declaraţiile mincinoase date de beneficiari pentru a primi cât mai mulţi bani europeni şi incapacitatea aparatului de a stat de a face un control riguros al acestor declaraţii a făcut ca România să fie amendată de către Comisia Europeană cu 42 de milioane de euro. Suma reprezintă 10% din valoarea subvenţiilor acordate în 2007. Timişul a fost unul dintre judeţele unde, acum patru ani,
s-au semnalat cele mai mari nereguli legate de acordarea subvenţiilor comunitare.


Amendă dată retroactiv

Cum era oarecum firesc ca, în pri­mul an după aderare la U.E., insti­tuţiile de profil din România să nu se descurce prea bine cu sistemul de sub­venţii acordate în spaţiul comunitar pentru sectorul agricol, Comisia Euro­peană a arătat înţelegere faţă de ne­regulile majore constatate în acest domeniu în acel an, precum şi faţă de plata cu întârziere a sumelor respec­tive către producătorii agricoli bene­ficiari, întârziere cauzată de instituţiile româneşti. Toate aceste deficienţe, remar­cate de raportorii europeni în 2007, puteau aduce o penalizare de peste 110 milioane de euro, pentru că, teoretic, Comisia Europeană putea amenda Ro­mânia cu un sfert din plăţile în valoare de 440 de milioane de euro acordate în acel an.
Însă s-a ajuns la o soluţie de com­promis, concluzionându-se că nu e cazul ca, din primul an de aderare, România să fie supusă unor asemenea sancţiuni.
“În urma progreselor făcute în îmbunătăţirea mecanismelor de con­trol realizate în ultima parte a anului 2007, România a evitat activarea cla­uzei de salvgardare de către Comisia Euro­peană (care ar fi presupus o pe­nalizare financiară de 25% din fondu­rile pentru agricultură) şi a obţinut, în 2008, apli­carea procedurii normale de corecţie financiară folosită în cazul tutu­ror sta­telor membre U.E.”, pre­cizau atunci reprezentanţii Comisiei Europeană. Însă, în ciuda angajamentelor că situaţia se va reglementa, acest lucru nu s-a întâmplat, aşa că acum România trebuie să plătească retroactiv această amendă extrem de mare, care va fi su­portată din bani de la buget.


Nereguli majore în Timiş

În 2007 Timişul a fost unul dintre judeţele unde s-au înregistrat cele mai mari nereguli legate de declaraţiile pen­tru obţinerea subvenţiilor comunitare pentru hectarul de teren lucrat, deşi va­loarea în sine a subvenţiei nu era una foarte mare. “La nivelul acelui an sub­venţia era de 50 de euro pe hectar”, îşi aduce aminte Dan Micluţa, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agri­cultură Timiş, structura prin care se acordau banii europeni.
Cu toate acestea, în 2007, când ar fi trebuit să fie o instituţie care să func­ţioneze ireproşabil, A.P.I.A. era abia în proces de organizare. Lucru care s-a resimţit inclusiv în felul în care produ­că­torii agricoli timişeni au făcut rapor­tările pentru primirea subvenţiei. Ast­fel, o bună parte dintre fermierii timi­şeni au vrut să testeze vigilenţa Agen­ţiei în ceea ce priveşte gestionarea fon­durilor comunitare pentru agricultură, şi au cerut subvenţii pe suprafeţe de teren care au fost declarate ca lucrate, dar care, de fapt, fuseseră lăsate în stadiul de pârloagă cu anii, pământul respectiv, mai ales în cazul comunelor din apropierea Timişoarei, fiind ţinut în scop de speculă imobiliară. În 2007, în Timiş procentul declaraţiilor fictive pentru primirea de subvenţii europene a fost de 40% din totalul solicitărilor. A.P.I.A. şi-a mobilizat personalul pe teren, însă nu era pregătită pentru un asemenea volum de muncă. Era evi­dent că vor fi probleme legate de sin­ceritatea declaraţiilor şi întârzieri la plată încă de atunci, având în vedere că în Timiş s-au solicitat în acel an plăţi de subvenţii pentru peste 500.000 de hectare. Asta în condiţiile în care suprafaţa totală arabilă a judeţului nu depăşeşte 700.000 de hectare. Or, era greu de crezut că peste 70% din supra­faţa ara­bilă a judeţului fusese lucrată tocmai în 2007, când specula imobiliară cu tere­nuri ajunsese la apogeu, şi suprafeţe imense de teren fuseseră lăsate nelu­crate pentru a fi scoase din circuitul agricol şi tranzacţionate în scop imobiliar. În 2007, conform evidenţei A.­P.I.A., peste 25.000 de hectare au fost decla­rate fictiv ca lucrate, în Timiş. În ace­laşi an, peste 12.000 de fermieri timi­şeni au fost chemaţi la raport de A.P.­I.A., pe motiv de declaraţii ne­conforme cu realitatea, în scopul obţinerii unor subvenţii comunitare nemeritate.