Timişul, în căutarea unui operator pentru deponeul de la Ghizela

După foarte multe controverse, amânări şi dispute legate în primul rând de locaţia deponeului ecologic, care au întârziat cu ani de zile investiţia, Timişul a reuşit să finalizeze deponeul ecologic de la Ghizela, iar pe 11 octombrie a fost finalizată procedura de licitare pentru găsirea unui operator care să administreze deponeul nou construit. Marea provocare rămâne însă rambursarea efectivă, din fonduri europene, a banilor investiţi de Consiliul Judeţean în deponeul de la Ghizela.

28 de milioane de lei, valoarea estimativă a licitaţiei

Pe 11 octombrie a fost finalizată procedura de licitaţie pentru conce­sionarea serviciului de operare a depo­zitului de deşeuri nepericuloase din comuna Ghizela, toţi cei interesaţi de acest contract, cu o valoare estimativă de peste 58,6 milioane de lei, având timp suficient să se pregătească, ţinând cont că anunţul de atribuire a fost pos­tat pe sistemul electronic de achiziţii publice SEAP încă din 17 august.

Totuşi, operatorul încă nu s-a stabilit, ofertele fiind în curs de eva­luare. “S-au primit trei oferte, care urmează a fi evaluate, procedura de evaluare fiind una destul de complexă. Câştigătorul licitaţiei va fi anunţat în zilele următoare”, ne-a declarat Jana Lavrits, purtătorul de cuvânt al Consi­liului Judeţean Timiş. 

Operatorului căutat de C.J. Timiş i s-au specificat de la început nişte con­diţii foarte clare : compostarea a mini­mum 1.780 de tone pe an de deşeuri verzi, producerea şi comercializarea a minimum 785 de tone pe an de com­post, sortarea a minimum 16.100 de tone pe an de deşeuri reciclabile co­lectate separat, obţinerea şi valorifi­carea a minimum 10.400 de tone pe an de materiale reciclabile, tratarea a minimum 77.000 de tone pe an de de­şeuri şi eliminarea a minimum 129.000 de tone de deşeuri periculoase pe an. 

Suprafaţa totală a incintei depo­neului, care va fi deservită de operator este de  58,9 hectare, cu o zonă de depozitare de 35,14 hectare şi cu o zonă tehnică de 23,76 hectare  (zone de cân­tărire intrare/ieşire a autocamioa­nelor, compostare a deşeurilor, matu­rare a materialului de acoperire, clădiri administrative).

Capacitatea totală a deponeului este de 5.131.300 de metri cubi. De­pozitul de deşeuri e constituit din cinci celule de depozitare, volumul primei celule fiind de 623.000 de metri cubi, iar volumul celorlalte celule a fost aproximat la 4,5 milioane de metri cubi. Durata de viaţă a depozitului va fi de 41 ani, la o capacitate de prelucrare zilnică de 448 de metri cubi.

Practic, deponeul va deservi tot judeţul, adică 700.000 de locuitori, Timişul fiind împărţit în cinci zone : Timişoara, Jimbolia, Deta, Făget şi Ghizela. Materialele urmează a fi aduse la deponeu din staţiile de trans­fer aferente fiecărei zone. Deponeul va trebui să rezolve problema de­pozitării pentru tot judeţul, pentru că normele europene au dus, pe rând, la închi­derea depozitelor de gunoi oră­şeneşti neconforme, precum şi a celor 224 de gropi de gunoi din mediul rural.

Problema finanţării, cea mai spinoasă

Marea provocare ridicată de depo­neul de la Ghizela nu este însă cea le­ga­tă de administrarea deponeului, ci de recuperarea, din fonduri europene, a investiţiilor făcute de C.J. Timiş la de­poneu.  Preşedintele C.J. Timiş, Con­stantin Ostaficiuc, a susţinut la ulti­ma şedinţă de plen că lucrurile sunt cla­re şi că investiţia făcută va fi recu­pera­tă : “Avem aprobarea finanţării pentru deponeu şi urmează să semnăm con­tractul. Dacă se materializează aceas­tă invitaţie şi semnăm contractul de grand pentru deponie, atunci, anul vii­tor, vom merge mai departe cu în­tregul proiect, care ajunge la aproxi­mativ 52 milioane euro, cu cele patru staţii de transfer şi cu închiderea gro­pilor de la Parţa, Şag, Buziaş, Lugoj, Făget”.

Recuperarea banilor este consi­de­rată extrem de importantă pentru C.J. Timiş pentru că atât la deponeu, cât şi la proiectele desfăşurate pe Progra­mul Operaţional Regional, C.J. Timiş a investit din bugetul propriu o sumă care se ridică la peste 30 milioane de euro.   

Primirea finanţării europene pen­tru investiţia de la Ghizela a fost pusă sub semnul întrebării pentru că  ani de zile proiectul de construire a unui de­poneu, care să rezolve problema deşeu­rilor la nivel judeţean, a fost amânat, din cauza neînţelegerilor legate de locaţie. Pe rând, planurile legate de ampla­sarea acestei investiţii într-un sat sau o comună din apropierea Timişoarei au fost abandonate din cauza opoziţiei localnicilor.

În zona Covaci, de exemplu, local­nicii au ajuns cu protestele până la Par­lamentul Eu­ropean, iar interesele lega­te de renun­ţarea la investiţie au fost imense, în primul rând din cauza dez­voltatorilor imobiliari, care achiziţio­naseră teren în zonă.