Timişul în Parlament, reprezentat ori prea bine, ori deficitar

Deşi statul ar trebui să prezinte din proprie iniţiativă, defalcat şi amănunţit, un raport de activitate anual pentru fiecare parlamentar, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, şi doar prin intermediul unor O.N.G.-uri precum Institutul de Politici Publice alegătorii pot afla cum au fost reprezentaţi de-a lungul anilor de cei pe care i-au trimis în Parlament. Recent, I.P.P. a făcut public un raport-bilanţ al activităţii parlamentare din ultimii doi ani, iar din respectivul document reiese că Timişul are şi senatori sau deputaţi extrem de activi, dar şi reprezentanţi în Parlament care sunt cvasi-absenţi, având extrem de puţine luări de cuvânt, proiecte de lege sau interpelări.

Un cincinal de monitorizări paralele

Institutul pentru Politici Pu­blice şi-a asumat, de cinci ani, mi­siunea de a prezenta alegătorilor din toată ţara, într-o formă inteli­gi­bilă, rapoarte de activitate anuale menite să dea lămuriri cu privire la activitatea prestată în Parlament de senatorii şi deputaţii care au că­pătat acest statut promiţând o foar­te bună reprezentare teritorială la nivelul forului legislativ în care activează.

Recent, I.P.P. a dat publicităţii un raport-bilanţ legat de activi­tatea Parlamentului pe ultimii doi ani, în care a încercat să cuprindă parametri relevanţi legaţi de activi­tatea parlamentarilor – prezenţe, absenţe, fidelitate faţă de partid, proiecte de lege depuse, interpe­lări făcute şi aşa mai departe.

Ca de fiecare dată, au existat deputaţi care au ţinut să dea dez­min­ţiri, nemulţumiţi de datele publi­cate în respectivul document. „Pe noi nu ne-au contactat direct, dar au fost diverse declaraţii prin zia­re, în care anumiţi parlamentari susţineau că datele nu sunt corec­te, că de fapt ei au avut o prezenţă mult mai bună şi aşa mai departe. Oficial însă nu ne-a trimis nimeni niciun fel de adresă sau drept la re­plică, probabil pentru că nu aveau dovezile necesare din care să re­iasă că lucrurile stau altfel. Şi asta pentru că raportul nostru a fost realizat exclusiv pe baza datelor oficiale de pe site-ul instituţiei sau trimise de Senat sau Camera Depu­taţilor, în urma solicitărilor de in­for­maţii făcute de noi”, spune Ralu­ca Mihai, asistent de programe la Institutul pentru Politici Publice.

Reprezentantul I.P.P. spune că un asemenea demers de monitori­zare a activităţii parlamentare ar fi fost de aşteptat din partea statului, însă e puţin probabil că acest lucru se va întâmpla în perioada imediat următoare. „Alegătorii ar trebui in­formaţi în mod constant cu privire la activitatea aleşilor lor. Altfel oa­menii ajung să primească informa­ţii despre activitatea parlamenta­rilor  o dată la patru ani de zile, când sunt campaniile electorale. Însă e puţin probabil ca în perioada următoare să apară o astfel de ini­ţiativă de monitorizare din partea statului, pentru că nu există voin­ţă politică în acest sens”.

Eficienţa legislativă, nou parametru de evaluare

Monitorizarea I.P.P. pentru ultimii doi ani începe cu activitatea legislativă, consemnând în primă fază clasamentul deputaţilor cu cele mai multe iniţiative legislative. Topul e condus de deputatul P.D.-L. Mircia Giurgiu, iar pe locul doi Ti­mişul are un nominalizat, în persoa­na actualului ministru al Agricul­tu­rii Valeriu Tabără – deputat P.D.-L. care are la activ 110 proiecte de lege, din care 18 au devenit legi. Efi­cienţa propunerilor legislative ale lui Valeriu Tabără a fost de 17,8%, şi pe acest segment deputatul fiind pe locul doi în clasament, după Ion Dumitru de la P.S.D. – P.C.

Acest indicator al eficienţei pro­punerilor legislative este rele­vant, pentru că, după cum afirmă şi reprezentanţii I.P.P., există şi parlamentari cu foarte multe iniţiative depuse, dar nu neapărat cu o eficienţă maximă, aceştia fiind specializaţi în „legi despre nimic” sau care nu au niciun sens.

Din fericire, Timişul nu are re­prezentanţi în „Top 10” al deputaţi­lor cu cele mai puţine propuneri legislative, care e dominat cu pre­cădere de reprezentanţi ai mino­rităţilor naţionale.

Şi la Senat, Timişul are repre­zentanţi în topul „hărniciei legis­lative”, senatorul P.D.-L. Gheor­ghe David fiind pe lo­cul trei în clasamentul senatorilor cu cele mai multe propuneri legis­lative – 79, dintre care opt au de­venit legi. Topul este condus de Emilian Frâncu, de la P.N.L., cu 101 pro­iec­te legis­lative, şi de Iulian Urban, de la P.D.-L., cu 88 de proiecte de legi. Şi, de ase­menea, judeţul nu are repre­zentanţi în clasamentul sena­torilor cu cele mai puţine proiecte de lege de­puse.

Parlamentari taciturni

Deşi, uneori, nimeni nu ascultă luările de poziţie de la tribuna Par­lamentului, totuşi şi acesta e un pa­rametru important al aprecierii acti­vităţii unor parlamentari. La Ca­mera Deputaţilor nu există niciun deputat timişean în „top 10” al celor mai „guralivi” deputaţi, con­dus de deputatul P.S.D. Mircea Duşa, cu 383 de luări de cuvânt în plen. În schimb, Timişul are un reprezentant în topul celor mai „ta­ci­turni” deputaţi, raportorii I.P.P. nominalizându-l în acest sens pe deputatul fost P.N.L.Claudiu Ţaga, cu o singură luare de cuvânt în plen.

La Senat Timişul îl are din nou pe Gheorghe David în clasamentul celor mai activi parlamentari din punct de vedere al luărilor de cu­vânt, cu 132 de luări de poziţie, to­pul fiind condus de Emilian Frân­cu, cu 205 luări de cuvânt. Nu exis­tă, din fericire, senatori timişeni no­minalizaţi printre cei cu cele mai puţine luări de cuvânt.

Prezenţă de 75% pe judeţ

Institutul pentru Politici Publice a realizat şi o inte­resantă medie judeţeană a prezenţei aleşilor la vot.  În clasamentul pre­zenţei la vot a deputaţilor, Timişul este pe locul şapte pe ţară, cu 77,2%, clasamentul fiind dominat de judeţul vecin Arad, cu 88%.

Deputatul P.D.-L. Gheor­­ghe Ciobanu are cele mai multe prezenţe – 1098, cu un procent de pre­zenţă de 98,4%, urmat de Marius Dugulescu, tot de la P.D.-L., cu 1055 de pre­zenţe şi un procentaj de 96%.

Cu cele mai modeste prezenţe sunt nominalizaţi Claudiu Ţaga, deputat in­dependent, cu 605 prezenţe şi un pro­centaj de 55%, şi Sorin Stra­gea, de la P.S.D., cu un pro­centaj de 60%, ceea ce în­seamnă 656 de prezenţe.

La Senat Timişul are un procentaj mediu de pre­zenţă puţin mai scăzut de­cât cel de la Camera Depu­taţilor – 76,5%. În clasa­mentul prezenţei la voturile finale, topul senatorilor cu cele mai bune prezenţe este condus de doi reprezentanţi ai Timişului – Dorel Borza, de la P.D.-L., cu un pro­cen­taj de prezenţă de 93,9%, şi Gheorghe David, cu o pre­zenţă de 97,7%.

„Există un grup de se­natori care e de regulă pre­zent şi care reprezintă cam 50% din totalul numărului de senatori. 30% sunt pre­zenţi doar fizic, pentru că, de fapt, nu prestează niciun fel de activitate. Asta e de fapt problema la plenuri – nu e suficient să vină să sem­neze o condică – tre­buie să rămână în sală şi să voteze. Unii vin, semnează condica şi pleacă, pe motiv că au prea multă activitate în altă parte”, explică sena­torul timişean Gheorghe David. În opinia sa, moni­torizările făcute de I.P.P. sunt de bun augur pentru prezenţa la şedinţe. „De obicei, se în­tâmplă aşa : ori de câte ori se mai publică un astfel de studiu sau o monitorizare în care se pre­zintă gradul de participare la şedinţă, pre­zenţa se îm­bunătăţeşte sim­ţitor. E ca la şcoală, când copiii sunt prinşi că chiu­lesc”.

În acelaşi clasament, senatorul P.N.L. Nicolae Robu e „consemnat” cu o prezenţă de 70%, în timp ce prezenţa cea mai modestă din partea Timişului e, con­form I.P.P., cea a sena­to­rului P.S.D. Ilie Sârbu (fo­to), cu o prezenţă pro­centuală de 44% la voturile finale.

Aberaţii legislative şi procedurale  

În ultimii doi ani nu au lipsit la tribuna Parlamen­tului aberaţiile legislative sau procedurale. De exem­plu, I.P.P. amin­teş­te de si­tuaţiile în care şe­dinţele de plen au durat ex­trem de puţin, menţionând situaţia unei şedinţe de la Camera Deputaţilor, care a durat 1 minut şi 24 de se­cunde, sin­gurul vorbitor menţionând : „Stimaţi co­legi, deschid şi, totodată, închid şedinţa de as­tăzi a Camerei Depu­taţilor”.

De asemenea, I.P.P. a adus în discuţie şi problema proiectelor de lege rămase blocate ani de zile la comisii, aşa cum s-a întâmplat cu ce­lebrul proiect legislativ pri­vind lustraţia, iniţiat de par­lamentari timişeni. Au exis­tat parlamentari din vestul ţării, cum e Ovidiu Victor Ganţ, care au încercat să-şi determine colegii să regle­menteze situaţia aceasta anormală. „Există proiecte de lege care au termen de raport 15 octombrie 2008 şi 27 noiembrie 2007. Nu cre­deţi că ar fi oportun, aici fiind stabilit termenul de raport, ca Biroul permanent sau nu ştiu cine, cineva, să sensibilizeze comisiile res­pective să-şi facă treaba? Nu discutăm acum termene care sunt în 2011, dar poate depăşim penibilul situaţiei în care sunt termene de raport 2007 şi 2008 şi le rezolvăm într-un fel sau altul, adică dacă sunt bune le trecem, nu sunt bune le picăm. Dar senzaţia mea este că nu sunt două-trei cazuri; sen­zaţia mea este că sunt foar­te multe în situaţia aceasta şi ar trebui totuşi clarificat statutul acestor proiecte”, declara, într-o şedinţă re­centă de plen Ovidiu Ganţ (foto).

În acelaşi studiu, I.P.P. prezintă şi situaţia unor şedinţe, cu procesele ver­bale aferente, de unde re­iese că s-a votat la dublu, la două mâini, aceiaşi senatori şi deputaţi apărând de două ori cu voturi în stenogra­mele şedinţelor. Din feri­cire, printre numele respec­tive nu se regăseşte, la nicio şedinţă, vreun reprezentant al Timişului.