Timişul, prestaţie modestă în cursa pentru fonduri structurale

Pentru că în domeniul gestionării fondurilor structurale presa nu prea pare să-şi desfăşoare la capacitate maximă rolul de câine de pază al societăţii, poate şi din cauză că mecanismele de control sunt destul de puţin accesibile, câteva O.N.G.-uri şi-au asumat rolul de control şi monitorizare în acest domeniu. Printre ele se numără şi Institutul de Politici Publice, care a ajuns în prezent la al doilea raport despre modalitatea de gestionare a fondurilor europene, raport numit, sugestiv, “Fondurile structurale – de la oportunitate de dezvoltare la buget de pradă”. Timişul apare şi el consemnat în studiul respectiv, atât ca bun gestionar de fonduri structurale, cât şi ca judeţ codaş pe unele segmente de finanţare.

Tentaţia fraudării e aceeaşi ca la gestionarea banilor publici

Preocupaţi mereu de a-şi ascunde modalităţile de “drenare” şi fraudare a banilor pe care îi administrează, o se­rie de reprezentanţi ai autorităţilor pu­blice au încercat să secretizeze, total nejustificat, informaţiile legate de fon­durile structurale pe care le gestionea­ză. Tocmai în această idee s-a născut iniţiativa monitorizării acestui dome­niu de către O.N.G.-uri. Iar acest al doi­lea raport al I.P.P., legat de gestionarea fondurilor structurale, demonstrează că mulţi gestionari publici de fonduri europene menţin şi în acest domeniu o serie de metehne remarcate în ceea ce priveşte administrarea fpndurilor publice. “Raportul s-a născut ca reac­ţie la atitudinea autorităţilor publice centrale care gestionează fondurile europene şi care, în acest moment, au tendinţa să nu asimileze banii europeni celor publici, în legătură cu care orice cetăţean interesat trebuie să aibă acces neîngrădit la informaţii”, spune Elena Iorga, director de programe al I.P.P.

Conform reprezentanţilor Institu­tului, cu un nou Minister al Afacerilor Europene, care tocmai s-a înfiinţat, Ro­mânia trebuie să se uite cu mai multă grijă la modul în care se cheltuiesc banii europeni, la ce schimbări struc­tu­rale reuşesc să determine şi la im­pac­tul nu numai pe termen scurt, ci mai ales pe termen mediu şi lung. În acest studiu, Institutul de Politici Publice a studiat derularea la nivelul ţării a trei programe de finanţare: Programul Ope­raţional Sectorial Mediu, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Compe­titivităţii Economice şi Programul Operaţional Sectorial Transport.

Cumulat, pe toate programele operaţionale, Timişul este desemnat ca fiind pe locul patru în topul judeţe­lor care a atras cei mai mulţi bani din toate programele operaţionale. Cu 281 de milioane de euro atraşi, Timişul este devansat de Bucureşti, cu 1,16 miliarde, Iaşiul cu 344 de milioane şi Clujul cu 281 de milioane de lei. Topul se încheie cu judeţele Mehedinţi – 84 de milioane de euro atrase, Giurgiu – 103 milioane de euro şi Vâlcea, cu 104 milioane de euro.

Programul Operaţional de Mediu, cel mai opac

În ceea ce priveşte Programul Operaţional de Mediu, reprezentanţii I.P.P. spun că au avut cele mai multe probleme în ceea ce priveşte obţine­rea informaţiilor necesare. “Dintre autorităţile de management cu care am luat contact în perioada documen­tării pentru cele două ediţii ale studiu­lui, AM POS Mediu a manifestat cea mai gravă lipsă de transparenţă şi de colaborare cu societatea civilă, întru­cât aceasta a refuzat în mod evident să furnizeze Institutului informaţiile solicitate şi anume contractele de asis­tenţă tehnică încheiate cu terţi şi nu­mele evaluatorilor proiectelor depuse”, spun membrii echipei I.P.P.

Pe acest program, Timişul, în funcţie de specificul fiecărei compo­nen­te, a reuşit fie să atragă fonduri sub­stanţiale, fie să nu atragă niciun leu. Dacă pe componenta “Reabilitarea / extinderea reţelei de apă/apă uzată şi canalizare”, a atras fonduri de zeci de milioane de lei, pe componenta “Dez­vol­tarea sistemului integrat de ma­nage­ment al deşeurilor”, nu a atras nici mă­car un leu, deşi avea nevoie de astfel de finanţări, după cum remarcă şi re­prezentanţii I.P.P. : “Există judeţe ca­re, potrivit Gărzii Naţionale de Mediu, citată de presa naţională, trebuie să sisteze activitatea unor gropi necon­forme (cum este cazul judeţului Caraş-Severin) sau nu au deloc gropi de gunoi funcţionale (de exemplu: judeţul Timiş, judeţul Satu Mare, judeţul Teleorman) şi, totuşi, nu accesează banii europeni”.

De fapt, în Timiş abia acum se fac demersuri pentru atragerea unei fi­nanţări pentru deponeul de la Ghizela, însă nu există siguranţa că respectiva finanţare se va obţine, iar dacă rezul­tatul nu va fi cel aşteptat, întreaga in­vestiţie, extrem de costisitoare, ar pu­tea fi suportată de la bugetul jude­ţean.

În ceea ce priveşte componenta “Restructurarea şi reabilitarea siste­melor de încălzire urbană”, Timişul este, din nou, nominalizat printre judeţele care au reuşit să atragă fon­duri substanţiale, fiind exemplificat proiectul de reabilitare a reţelei de ter­moficare a Colterm, la Timişoara. Deşi acesta este unul dintre proiectele cu care Primăria Timişoara se mândreş­te, există consilieri care încă nu sunt mulţumiţi de capacitatea de absorbţie a Primăriei. “Abia în ultimul an, Direc­ţia de Dezvoltare a Primăriei s-a dez­morţit şi a început să deruleze pro­iecte. Este singurul an, primul în care s-a mişcat ceva. Până acum a fost de­zastru. Şi sper să nu fie doar o chestiu­ne de conjunctură, ţinând cont că ur­mează un an electoral”, spune consi­lierul local P.D.-L. Adrian Pau.

În schimb, pe aceeaşi oportunita­te de finanţare pe proiecte de mediu, pe componenta “protejarea naturii şi a biodiversităţii”, Timişul e nominalizat ca unul dintre judeţele care a reuşit să atragă cele mai modeste finanţări – 1,2 milioane de lei, deşi sunt foarte mult rezervaţii naturale în judeţ care sunt într-o stare de degradare avan­sată, tocmai din cauza lipsei finanţării.

Mai bine s-a mişcat Timişul pe componenta “Implementarea infra­structurii de prevenire a inundaţiilor”, unde, prin Administraţia Bazinală de Apă Banat s-au obţinut peste 12 mi­lioa­ne de lei pentru proiectul “Planul pentru prevenirea, protecţia şi dimi­nuarea efectelor inundaţiilor în bazi­nul hidrografic Banat”.

Universităţile au luat “potul” la Programul de Creştere a Competitivităţii Economice

Cel de al doilea program moni­torizat de I.P.P., Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, a favorizat oarecum jude­ţele dezvoltate economice, printre care şi Timişul. Totuşi, regiunea de vest a ţării e pe locul patru pe ţară ca finan­ţări atrase, cu 433 de milioane de lei, după zonele Bucureşti Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest şi Centru.

Pe componenta de proiecte legată de energia eficientă şi durabilă, rapor­torii I.P.P. remarcă faptul că “societăţi precum Eco Power Wind din judeţul Constanţa, Agro New Energy din jude­ţul Vaslui, LC Business din judeţul Ti­miş, au proiecte vizând exclusiv valo­rificarea surselor de energie eoliană, deşi această axă ar fi trebuit să fie o opor­tunitate exploatată în egală mă­sură de furnizorii de alte tipuri de energie în ve­derea eficientizării (de exemplu: CET-urile sau societăţile de termoficare)”.

Pe componenta de proiecte adre­sată firmelor, raportul relevă că cei mai mulţi bani pentru încurajarea şi dezvol­tarea economiei româneşti au mers către firmele localizate mai ales în me­diul urban, în Capitală şi în judeţele cu potenţial economic şi educaţional sau de cercetare ridicat din România cum ar fi Timiş, Cluj şi Iaşi. “Aceste zone ră­mân în continuare cele mai dezvoltate economic, practic mărind decalajul de dezvoltare faţă de alte regiuni ale ţă­rii”, precizează reprezentanţii I.P.P.

Firmele din Timiş au atras 94 de milioane de lei pe această compo­nen­tă, mult mai slab stând O.N.G.-urile, care pe această sursă de finanţare au reuşit să atragă doar 80.000 de lei. În ceea ce priveşte finanţările din acest program pentru autorităţile adminis­traţiei publice locale, aici Timişul nu stă strălucit, având proiecte de doar 1,5 milioane de lei, faţă de 13 milioane în Bihor, de exemplu.

Totuşi, acest program a fost ex­trem de bine valorificat de universităţile timişorene, care au reuşit să atragă sume de ordinul milioanelor de lei pe această componentă. “Programul a fost atractiv şi pentru toate centrele universitare mari din ţară cum ar fi cele din Timişoara, Iaşi sau Craiova. Pro­iectele pe care s-au centrat acestea au vizat dezvoltarea infrastructurii de cer­cetare în domenii precum sănătate, agri­cultură, energie, mediul înconju­rător sau securitate alimentară”, preci­zează reprezentanţii I.P.P.

Autostrada, cel mai mare proiect câştigat pe Programul Operaţional Transport

În ceea ce priveşte cel de-al trei­lea program de finanţare monitorizat, Pro­gramul Operaţional Sectorial Trans­port, care îşi propune să promoveze un sistem de transport durabil în Româ­nia, facilitând transportul în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient, pentru per­soane şi mărfuri, cu un nivel de servi­cii la standarde europene, la nivel naţio­nal, european, între şi în cadrul regiunilor din România, Timişul e din nou pe lo­curi fruntaşe. Aceasta din cauza unui proiect celebru, care de fapt proiectul cu cea mai mare valoare câştigat pe această componentă – e vorba de con­strucţia Autostrăzii Arad - Timişoara (inclusiv varianta de ocolire Arad) în valoare de 531 de milioane de lei, adică 126 de milioane de euro.

Finanţabile din aceeaşi sursă mai sunt nominalizate în vestul ţării auto­străzile Timişoara - Lugoj, respectiv Lugoj - Deva, însă până la finalizarea tronsonului Arad - Timişoara probabil că nu se va pune accent prea mult pe aceste proiecte. Restantă pentru finan­ţare din aceeaşi sursă e reabilitarea drumului naţional Timişoara - Cenad. În plus, un minus pentru zona de vest e faptul că nu a reuşit să atragă din aceas­tă sursă proiecte importante pentru modernizarea sau reabilitarea reţelei feroviare, deşi infrastructura “căii de fier” ar fi avut nevoie de aşa ceva.