Timişul, sponsor pentru pârtia de schi de pe Semenic

La “salba” de pachete de acţiuni la diverse societăţi care nu îi aduc niciun fel de profit, Consiliul Judeţean Timiş a adăugat în ultimii ani şi participarea la înfiinţarea şi finanţarea societăţii Schilift, care gestionează instalaţia de schi-lift de pe pârtia de schi Semenic, din Caraş-Severin. Cu toate că societatea este profitabilă, obţinând pe timp de iarnă venituri deloc neglijabile, C.J. Timiş nu ia niciun leu, având mai degrabă o poziţie “onorifică” de acţionar în societate.

770.000 de lei, investiţie “transjudeţeană”

Deşi în judeţ mai sunt porţiuni de drum judeţean în care şoferii îşi rup maşinile, starea generală a infrastructurii nefiind nici pe de­parte perfectă, C.J, Timiş pare să-şi fi lărgit în ultimii ani portofoliul in­vestiţional şi la alte judeţe. Ast­fel, la lungul şir de parteneriate pu­blic-privat de pe urma cărora s-a ales cu statutul de acţionar mino­ritar la societăţi care, deşi erau profitabile, nu vărsau niciun leu la bugetul judeţului, administraţia judeţeană a adăugat în ultimii ani şi o investiţie transjudeţeană.

Dintr-un motiv care depăşeş­te logica, C.J. Timiş, şi nu C.J. Ca­raş-Severin, a fost cel care a finan­ţat realizarea instalaţiei de schi-lift, necesară pe pârtia de schi de pe Semenic, pentru ca aici să se poată schia în condiţii normale. Afacerea, dacă se poate numi aşa pentru Timiş, s-a derulat după cum urmează : în 2005, C.J. Timiş, probabil în excedent bugetar, a avut iniţiativa de a finanţa atât realizarea proiectului tehnic de adaptare la teren a instalaţiei de schi-lift de pe Semenic, cât şi execuţia lucrărilor de amenajare a traseului, de montaj şi punere în funcţiune a instalaţiei, lucrările de racord electric, verificare şi auto­rizare. Factura, pentru Timiş, s-a ridicat la suma de 770.000 de lei, bani cu care, totuşi, se puteau as­falta măcar câteva sute de metri de drum judeţean sau, dacă tot s-ar fi vrut să se investească în turism-agrement, s-ar fi putut da nişte bani pentru rezervaţiile naturale muribunde din Timiş, sau pentru restaurarea măcar parţială a unui conac sau castel-monument isto­ric ce se năruie în judeţ. Totuşi, s-a luat decizia de a se investi în ju­de­ţul vecin, aducându-se un argu­ment “forte” : unde să se ducă ti­mişenii la schi? Aceasta, deşi prac­ticanţii de pe plan local ai aces­tui sport, care nu e unul ieftin, pr­eferă şi îşi permit de regulă, să plece în Austria la schi.

Totuşi, dacă C.J. Timiş a inves­tit această sumă în judeţul vecin, ar fi fost de bun simţ ca şi admi­nistraţia judeţeană cărăşeană să investească cel puţin tot atât. Lucru care nu s-a întâmplat, parti­cipaţia C.J. Timiş în această afa­ce­re constând în instalaţia com­pletă de schi- lift, care nu a fost însă cumpărată, ci primită donaţie din partea landului Salzburg, din Austria. Ca atare, contribuţia C.J. Caraş-Severin a fost de zero lei. În afacere a intrat şi Consiliul Local Văliug, care a pus la dispozi­ţie terenul necesar pentru ame­najarea şi montarea instalaţiei.

Obiectivul acestui parteneriat a fost, potrivit C.J. Timiş,“relan­sarea turismului, dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic al zonei” (obiectiv care ar fi trebuit să fie mai degrabă al C.J. Caraş-Severin) şi, evident,“dezvoltarea cooperării la nivel regional”.

Niciun leu pentru Timiş

Pe baza acestui par­te­neriat a luat fiinţă S.C. Schi­lift S.R.L. Reşiţa, la care acţionari sunt C.J. Timiş, C.J. Caraş-Severin şi Consiliul Local Văliug. Conform actu­lui constitutiv, „numărul de părţi sociale care revine fie­cărui asociat va fi direct pro­porţional cu cota de con­tri­buţie a fiecărui membru aso­ciat la înfiinţarea şi func­ţionarea prezentei asocia­ţiuni în participaţiune, sta­bilită pe bază de expertiză însuşită de părţi”.

Având în vedere că a fost singura parte care a con­tribuit cu bani la acest pro­iect şi că, fără participarea sa, nu ar fi fost posibilă realizarea sistemului de schi-lift de pe Semenic, C.J. Timiş ar fi trebuit să-şi asigure un pro­cent majoritar de acţiuni în această societate. Asta mai ales că avea din trecut expe­rien­ţa unor parteneriate simi­lare, în care era acţionar mi­noritar în diverse societăţi comerciale şi nu putea lua nicio decizie importantă în ceea ce priveşte firma, după cum nu încasa nici divi­den­dele necesare, neputând avea, ca acţionar minoritar, un control efectiv asupra respectivei firme, pentru a vedea dacă are profit sau nu. Cu toate acestea, C.J. Timiş a rămas acţionar minoritar, fiindu-i atribuită o cotă de 32,7% din acţiuni.

Cum nu se putea spune că, după toate aceste inves­tiţii, firma nu aducea veni­turi, ar fi trebuit ca, în timp, C.J. Timiş să ia măsuri mă­car pentru amortizarea in­ves­tiţiei, din încasarea de di­vidende şi vărsarea acestora la bugetul judeţean, de unde s-au luat banii necesari in­vestiţiei. Însă lucrurile nu au stat aşa.

“Pentru anii 2009 şi 2010 C.J. Timiş nu a încasat divi­dende, întregul profit rein­vestindu-se în amenajări ale pârtiei. Conform actului con­stitutiv prin care a fost în­fiinţată sosietatea Schilift, plata dividendelor cuvenite se face, potrivit legilor în vi­goare, după aprobarea bilan­ţului contabil de către adu­narea generală a asociaţilor. Din beneficiile obţinute, so­cietatea constituie fonduri de rezervă şi dezvoltare, pre­cum şi alte fonduri care să-i permită o funcţionare efi­cientă”, declară preşedintele C.J. Timiş, Constantin Os­taficiuc.

Ca atare, Timişul nu a încasat nici măcar un leu de pe urma investiţiei făcute în judeţul vecin, şi probabil că şi pe viitor situaţia va fi la fel. Iar taxele şi impozitele plătite de societatea respectivă se varsă la buget tot în Caraş-Severin.

Ca atare, în afară de pre­zumtiva ipoteză că vor mer­ge timişenii la schi pe Seme­nic şi vor folosi schi-lift-ul, timişenii nu se aleg cu nimic din afacere. În aces­te con­diţii, se pot naşte între­bări legate de măsura în care in­vestiţia are legă­tură cu in­te­resele Timişului sau mai de­grabă cu vilele şi casele de va­canţă din zona Văliug ale unor reprezentanţi ai admi­nistraţiei judeţene.“Într-ade­văr, nu se încasează dividen­de de la această so­cie­tate. Dar în esenţă, ideea nu e rea, zona e bună şi pro­miţătoare pentru viitor, pe segmentul de turism. Proble­ma e legată de gestionarea acţiunilor C.J. Timiş la aceas­tă societate, ca şi la alte so­cietăţi la care are acţiuni”, spune Viorel Sasca, preşe­dintele Comisiei Economice a C.J. Timiş.

Veniturile obţinute pe timp de iarnă de către socie­tatea Schilift nu sunt deloc neglijabile, ţinând cont de faptul că pârtia nu duce lipsă de amatori de schi, iar tari­fele practicate, conform unor portaluri turistice, sunt de patru lei ora, respectiv 50 de lei pentru un abonament.

Reciproca nu e valabilă

Chiar dacă Timişul s-a implicat din plin în finan­ţarea unor proiecte care sunt în marea lor majoritate în beneficiul judeţului vecin Caraş-Severin, cum este şi cel legat de instalaţia de schi-lift de pe Semenic, reci­proca nu este valabilă. În acest sens, până acum, auto­rităţile din Caraş-Severin nu au răspuns în niciun fel la dorinţa Timişului de a-l im­plica în cofinanţarea proiec­tului legat de realizarea căii ferate Timişoara - Szeged – proiect regional de care ar be­­neficia din plin şi autorităţile, respectiv locuitorii din Caraş-Severin.

Problema a fost luată în discuţie la una dintre ulti­mele şedinţe de plen ale C.J. Timiş, când s-a precizat că doar valoarea studiului de pre­fezabilitate este de 718.000 de euro şi, în acest context, se considera că este normal ca şi judeţele vecine să su­porte o parte din finanţare. “Dacă noi, cei din Timiş, dăm bani pentru cei din Ca­raş-Severin pentru că mer­gem să schiem acolo, la fel şi colegul nostru, domnul Frun­zăverde, să înţeleagă că zona domniei sale, care nu este cea mai favorizată, se poate dezvolta prin existenţa aces­tei linii care a fost făcută în Banatul istoric acum mai bine de 100 de ani. Trebuie să se înţeleagă că cooperarea în cadrul unei euroregiuni de dezvoltare nu este o coope­rare în care fiecare are ime­diat un avantaj ci acesta apa­re per ansamblu mai târziu”, s-a precizat în şedinţa res­pectivă de plen.

Preşedintele C.J.T. Con­stantin Ostaficiuc a promis, în acest sens, că la următoa­rea întâlnire a Euro­regiunii DKMT va lua în dis­cuţie acest pro­iect, încer­când să obţină şi implicarea judeţului Caraş-Severin în acest proiect. Însă şansele sunt destul de mici şi, pro­babil, Timişul şi Cson­gradul vor suporta integral costurile de cofinanţare ale acestui proiect pentru care se va încerca obţinerea de fonduri europene şi a cărui utilitate va fi una regională.

“Ideea e că acest proiect nu este unul de utilitate strict judeţeană, ci unul regional. În aceste condiţii, şi finan­ţarea ar trebui să fie una re­gională, iar judeţele din ves­tul ţării care ar beneficia de acest proiect să contribuie la el. Până la urmă sunt pro­iecte cum e cel din Caraş-Severin legat de instalaţia de schi-lift de pe Semenic la care Timişul a suportat finan­ţarea”, spune consilierul local P.N.L. Viorel Coifan.