Teatru

Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi
De Tom Stoppard
Un spectacol în regia lui Victor Ioan Frunză
Cum să îţi trăieşti vinovăţia? Cum să joci cap sau pajură şi să îţi pierzi viaţa? Cum să devii un nimeni?! Două personaje episodice în roluri principale : Ros şi Guil. Nici ei nu ştiu cine sunt. Fac parte dintr-o întâmplare, pe care nu o înţeleg. Se pomenesc în mijlocul evenimentelor, cu care n-au nicio legătură, şi care îi înghit. Farsă filozofico-tragică despre două personaje secundare shakespeariene. Melanj al comediei şi al filozofiei de viaţă.
Teatrul Maghiar “Csiky Gergely”, Sala Mare, 7 septembrie, ora 18

Capdelemn
De Gálovits Zoltán - Vass Richárd
One-man show cu Vass Richárd, un spectacol de păpuşi şi pentru adulţi în regia lui Gálovits Zoltán şi a lui Vass Richárd
Într-o dimineaţă obişnuită, Capdelemn se trezeşte lângă un morman de lemne şi refuză să conştientizeze trecerea timpului. Nu i-a mai rămas nimic, doar izolarea, ispita şi strigătele în pustietate. Capdelemn nu poate rămâne pasiv, deşi are o singură responsabilitate : să aştepte miracolul, ceea ce nu e o probă oarecare pentru el.
Aşteptăm, şi aşteptăm din cele mai vechi timpuri. Am crede că nu se întâmplă nimic, dar în pasivitate, şi în decursul aşteptării se iveşte întotdeauna ceva de care ne putem împiedica, în care putem da cu piciorul, în care ne putem încurca. Întotdeauna există ceva care face mai suportabilă prezenţa, azvârlirea în pustietate, solitudinea. Nu se ştie cât a aşteptat deja, renunţă încet, dar nu şi înainte de a mai spune un banc sec şi de a recita o ultimă poezie. Oricât de cap-sec, e de îndrăgit, e în acelaşi timp previzibil şi imprevizibil, naiv şi inteligent, inocent şi vinovat, vorbeşte şi vorbeşte, Uneori confuz, uneori clar, uneori prea mult, alteori prea puţin. Un lung monolog final, despre care nu se ştie dacă e auzit. Vorbeşte o marionetă. Acesta e miracolul în sine. Dar rămâne o marionetă care e purtată de valurile acestei povestiri deja scrise. Capdelemn : cap-sec şi nimic mai mult, dar în acest caz este tot ceea ce poate fi.
Teatrul Maghiar “Csiky Gergely”, Sala Studio, 9 septembrie, ora 19

Livada de vişini
De A.P. Cehov
Un spectacol în regia lui Lászlo Sándor
Amintirile noastre veştejite se afundă încet în solul mlăştinos şi precar al existenţei noastre. Oare nostalgia iluzorie sau sentimentele adevărate trezesc în noi o veritabilă afecţiune? Fiecare dintre noi posedă o Livadă de vişini, pe care încearcă zadarnic s-o defrişeze. Livada de vişini este o metaforă. Este metafora indestructibilului care se agaţă de noi cu o putere demonică. Şi ceea ce este indestructibil, este fără vârstă. Livada de vişini, la fel ca şi stăpâna sa, Ranevskaia s-au ascuns în spatele unei măşti atemporale. Ambele sunt eterne, deci nu pot fi distruse. Pentru că puterea lor se află în spiritul lor. Sfidează timpul, creează o punte de legătură între trecut şi viitor, şi ne sugerează, că viaţa este probabil doar o singură clipă, lungă şi dilatată. Teatrul Maghiar “Csiky Gergely”, Sala Mare, 11 septembrie, ora 19


Expoziţii

Colecţie de pictură europeană
Odată cu încheierea renovării sălilor de la etajul al doilea al Palatului Baroc, ceea ce permite redeschiderea galeriei de artă europeană a Muzeului de Artă Timişoara, colecţia de pictură europeană revine pe simeze, conţinând lucrări din secolele XV - XVIII din şcolile italiană, flamandă, olandeză şi germană. Curatorul Marius Cornea a selectat peste 60 de lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Timişoara.
Palatul Baroc, zilnic între orele 10 şi 18, cu excepţia zilei de luni, când este închis.

„Banatul – în drum spre Europa”
În aerogara Aeroportului Internaţional “Traian Vuia” Timişoara, în zona de aşteptare, dar şi în terminalele de plecări interne şi externe, sunt expuse 23 de planşe care prezintă atât date istorice despre regiunea Banatului, cât şi informaţii despre arhitectură, artă sau etnografie.
Expoziţia “Banatul – în drum spre Europa” este una itinerantă şi a fost realizată de Muzeul Banatului Timişoara în colaborare cu Muzeul Şvabilor Bănăţeni din Ulm.
Aeroportul Internaţional Timişoara, aerogară, până în 2 octombrie

Cinema

Câini şi pisici: răzbunarea lui Kitty Galore
Gen film : comedie
Cu : Christina Applegate, Bette Midler, James Marsden, Michael Clarke Duncan, Nick Nolte
Cinema Timiş, 6 - 9 septembrie, orele 16, 18, 20
Aminteşte-ţi de mine
Gen film : Dramă
Cu : Emilie de Ravin, Robert Pattinson
Cinema Studio-Eurimages, 6 - 9 septembrie, orele 16, 18, 20
Oameni mari şi fără minte
Gen film : comedie
Cu : Kevin James, Rob Schneider, Salma Hayek, Adam Sandler, Chris Rock
Cinema City, 6 - 9 septembrie, orele 13.50, 16.10, 18.20, 20.30, 22.40
Sunt un mic ticălos
Gen film : animaţie, familie
Cu : Steve Carell
Cinema City, 6 - 9 septembrie, orele 13.10, 15.10, 17.10
Eroi de sacrificiu
Gen film : comedie
Cu : Sylvester Stallone, Jason Statham
Cinema City, 6 - 9 septembrie, ora 22.20
Salt
Gen film : acţiune
Cu : Angelina Jolie
Cinema City, 6 - 9 septembrie, orele 19, 21.10
Câini şi pisici: răzbunarea lui Kitty Galore
Gen film : comedie
Cu : Christina Applegate, Bette Midler, James Marsden, Michael Clarke Duncan, Nick Nolte
Cinema City, 6 - 9 septembrie, ora 14.15
Câini şi pisici: răzbunarea lui Kitty Galore 3D
Gen film : comedie
Cu : Christina Applegate, Bette Midler, James Marsden, Michael Clarke Duncan, Nick Nolte
Cinema City, 6 - 9 septembrie, orele 16, 17.55
Karate Kid
Gen film : acţiune
Cu : Jackie Chan, Jaden Smith
Cinema City, 6 - 9 septembrie, orele 14, 16.45, 19.30, 22.15
Începutul
Gen film : SF, acţiune, comedie
Cu : Tom Cruise, Cameron Diaz
Cinema City, 6 - 9 septembrie, orele 13.10, 16, 19.10, 22
Ultimul războinic al aerului 3D
Gen film : acţiune, aventuri, familie, fantastic
Cu : Noah Ringer, Dev Patel, Jackson Rathbone, Nicola Peltz
Cinema City, 6 - 9 septembrie, orele 13.50, 19.40, 21.50

Dansul dragostei 3D Premieră
Gen film : dramă, muzical, romantic
Cu : Adam G. Sevani, Harry Shum Jr., Christopher Scott
Cinema City, 6 - 9 septembrie, orele 13.40, 15.50, 18, 20.10
Macete
Premieră
Gen film : acţiune, thriller
Cu : Danny Trejo
Cinema City, 6 - 9 septembrie, orele 16, 18.10, 20.20, 22.30





Vitrina cu cărţi  
  

“Ultima cruciadă. Americanism versus Islamism” – Michael A. Palmer (Ed. Curtea Veche)
Profesor de istorie şi de studii maritime la East Carolina University, dr. Michael A. Palmer scrie o istorie captivantă a evoluţiei Islamului din secolul al VII-lea până în prezent, urmărind creşterea şi decăderea civilizaţiei islamice de la întemeierea ei, prin Imperiul Otoman, până la închistarea din prezent a Orientului Mijlociu. Lumea musulmană, conform profesorului Palmer, şi-a tăiat singură craca de sub picioare, în mod repetat, când a respins tiparul lui Gutenberg, când nu a reuşit să separe Biserica de stat şi când i-a izolat pe evrei şi creştini. Când a trebuit să aleagă între progres şi tradiţie, Islamul a ales, de fiecare dată, tradiţia. Michael Palmer utilizează terenul istoriei pentru a se lansa în comentarii asupra realităţilor politice actuale : Osama bin Laden nu e, astfel, cel care a „deturnat“ Islamul, ci e reprezentantul unuia dintre cele trei curente de bază ale acestuia. Bin Laden se luptă cu întreaga istorie a lumii occidentale, în special cu statul secular promovat de aceasta. Cele două sisteme şi viziuni asupra lumii sunt prinse într-un conflict iremediabil, ce poate avea, inevitabil, un singur învingător.

“Cu faţa la perete” – Livius Ciocârlie (Ed. Cartea Românească)
În “Cu faţa la perete”, Livius Ciocârlie îşi (re)citeşte şi (re)scrie propria biografie cu aceeaşi acuitate rafinată dintotdeauna, dar cu o cruzime sporită şi cu un fel de luciditate ultimativă a mărturisirii. „Omul suprafeţelor” ce se pretinde a fi se întâlneşte, în scris, cu Bernardo Soares, heteronimul lui Fernando Pessoa, îşi reexaminează la sânge retractilităţile, inaderenţele, naivităţile, insuficientele şi, pornind de la propria experienţă – de viaţă, de lectură, de scris… -, supune tuturor întrebărilor posibile condiţia omului modern. Autenticitatea scrisului sau nu e, s-ar zice, altceva decât arta de a-şi pune în scenă, cu extremă fineţe, o onestitate împinsă până la extrem. Livius Ciocârlie îşi caracterizează propriul roman drept o cronică a unei descoperiri tardive. “Când, cu ani în urmă, l-am descoperit pe Bernardo Soares, nu mi-a spus prea mult. Reîntâlnindu-l, tot pe cale livrescă, mi-am zis : «Măi! Omul ăsta îmi aduce aminte de cineva». Căutând bine-bine, am găsit : sunt eu. Nu semănăm noi chiar în toate, dar asta nu schimbă mare lucru. Nici cu mine însumi nu semăn leit”.

“Mihail Sadoveanu citeşte din Taras Bulba”, de N.V. Gogol (Ed. Casa Radio)
În colecţia de CD Audiobook a Editurii Casa Radio, am descoperit vocea inconfundabilă a lui Mihail Sadoveanu, citind, molcom şi cu un dulce accent moldovenesc, din“Taras Bulba”. Această capodoperă a lui Gogol face parte dintr-un ciclu de povestiri aparte, numit “Mirgorod”, cartea care l-a consacrat pe Gogol pe scena literară a Rusiei. Publicată în 1835, a fost republicată cu modificări şi adăugiri în 1842, ediţia a II-a fiind cea definitivă, acceptată de Gogol. Aceasta este şi varianta citită de Mihail Sadoveanu, într-o înregistrare din Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, datând din 1952, cuprinsă pe audiobook-ul “Mihail Sadoveanu citeşte din Taras Bulba de N.V. Gogol”. O lectură pe care Vasile Ernu o consideră una din cele mai reuşite pe care le-a auzit vreodată “Vocea, intonaţia şi ritmul de citire ale lui Sadoveanu se potrivesc de minune acestui gen de povestiri care se citesc la gura sobei şi niciodată în grabă. (…) Ascultaţi-i pe cei doi mari scriitori: Sadoveanu nu vă va dezamăgi, Gogol, nici atât”.