Traficant

Ma tot munceste gandul c-am facut trafic de influenta si n-am raspuns in fata legii. Era in vremea impuscata cand nu se gasea nimic, iar cartile (cate se gaseau) se vindeau pe sub mana.

Am participat la un raid-ancheta jurnalistico-politienesc, insotind ofiteri de la „economic" prin diferite obiective comerciale din sectorul doi. N-a fost loc sa nu se gaseasca ceva… macar amendabil. Politistii si-au facut datoria, iar eu am notat sa mi-o fac ulterior in paginile gazetei la care eram angajat redactor. Numai ca, atunci cand am ajuns la librarie, mi s-a facut… mila de femeia pasibila de amenda. Am intervenit pe langa ofiteri s-o ierte, ei au facut ochii mari, au strambat din nas, au inghitit explicatia mea… sexuala si ne-am despartit.

Ulterior am revenit la librarie. Am fost primit ca salvator, in depozitul-birou al sefei, tratat cu cafea si rugat sa spun cu ce ma poate rasplati pentru c-am salvat-o ea stie (ea si ofiterii specialisti!) de la ce.

Nu, n-am cazut in abatere nici de la morala socialista, nici de la normele eticii de cuplu. I-am cerut sa-mi pastreze cate un exemplar din toate cartile pe care le primeste. Vazand ca-i cer doar atat si ca-i platesc cinstit (chiar cu bacsis!) marfa, s-a oferit sa-mi procure si ce nu primea, carti rare, enciclopedii, dictionare, volume retrase etc. De atunci dateaza prima mie de carti din cele cateva pe care le am azi.

Dar, totusi, ma munceste gandul ca rugandu-i pe politisti s-o ierte pe faptasa (pe care, la randu-mi, am... iertat-o!) am facut trafic de influenta si am scapat nepedepsit.