Atâta vreme cât continuă să existe ţări cu pretenţii de super-putere nucleară, cum ar fi Iranul, interesate să achiziţioneze cu sume fabuloase cantităţi foarte mari de uraniu, tagma trafican­ţilor de materiale radioactive prosperă. Sub coordonarea autorităţilor americane, care au promis sprijin oricărui stat care se confruntă cu o creştere incontrolabilă a traficului cu materiale radioactive, lupta pentru depistarea şi anihilarea traficanţilor de uraniu are o miză foarte mare. În varianta în care organizaţii teroriste precum Al Qaida ar pune mâna pe astfel de materiale, consecinţele ar putea fi dramatice.


Peste 500 de incidente, în ultimii 15 ani

Deşi se ştia de ceva vreme că au­torităţile americane sunt implicate pe plan internaţional în lupta pentru com­baterea traficului cu materiale radio­active, cunoscutul portal de dezvăluiri WikiLeaks a reconfirmat aceste supo­ziţii, publicând o serie de telegrame ofi­ciale, ultra-secrete, din care reies efor­turile diplomatice americane de a ţine bomba atomică departe de terorişti. Telegramele conţin relatări despre “butoaie cu uraniu în coşuri de răchită, în Burundi”, un general în retragere, nenominalizat, care oferă spre vânzare “cărămizi de uraniu”, în Portugalia, şi o maşină armeană cu materiale radio­active, interceptată la frontiera cu Geor­­gia. Membrii corpului diplomatic ameri­can, numiţi de WikiLeaks “cea de a doua linie de apărare” a Guvernu­lui american, sunt cei care intervin când detectoarele de radiaţie de la frontieră se opresc sau când trafi­canţii le traver­sează cu material fisibil în buzunar.
Date ale O.N.U., citate de acelaşi portal, au ilustrat că asemenea eveni­mente au avut loc de 500 de ori în ulti­mii 15 ani. Potrivit bazei de date privind traficul ilegal, realizată de Agenţia Internaţională pentru Energie Ato­mică, din cele 500 de furturi sau pier­deri de material nuclear sau radioactiv, 15 vizează uraniu puternic îmbogăţit şi plutoniu, din care sunt făcute focoa­sele nucleare. Majoritatea incidentelor s-au petrecut în fostele republici sovie­tice sau în Europa de Est. Parţial, re­iese din aceleaşi statistici ale O.N.U., oficialii locali, uşor de corupt, sunt direct responsabili pentru proliferarea acestui gen de trafic.
Potrivit documentelor secrete publicate de WikiLeaks, cu privire la incidentele notabile legate de traficul cu material radioactiv, un caz care a pus pe jar autorităţile americane a fost semnalat în 2007. Atunci, Ambasada SUA din Burundi anunţa că a fost abordată de un bătrân care voia să-i alerteze pe americani despre existenţa unei ascun­zători de uraniu, într-un buncăr de ciment, peste graniţă, în Congo. Bătrâ­nul îşi făcea griji că uraniul ar putea ajunge la “cine nu trebuie”, referindu-se la arabi. Ulterior, cu ajutorul unui că­răuş congolez, autorităţile americane au găsit materialul radioactiv ascuns într-o clădire colonială belgiană. 
Un alt incident notabil, făcut pu­blic de WikiLeaks, e cel din iulie 2008, când Ambasada SUA la Lisabona ra­porta că, potrivit unui informator, un general rus în retragere deţine o “că­rămidă de metal de uraniu de vânzare” şi a predat ambasadei o fotografie cu marfa. Nu se mai precizează în docu­mentele WikiLeaks ce s-a întâmplat cu respectivele materiale, care se pre­supune însă că au fost cumpărate de americani.
După preluarea puterii, Barack Obama a promis să asigure, pe timpul mandatului să, securi­ta­tea tuturor sto­curilor nucleare vulne­ra­bile din lume. 


Al Qaida, un client interesat

Unul dintre cei mai activi cum­pă­rători de astfel de materiale este re­ţeaua teroristă Al Qaida, responsabilă pentru atentatul din 11 septembrie 2001, de la World Trade Center.
Casa Albă a anunţat că această reţea teroristă manifestă un interes pu­ternic pentru a procura arme atomice şi a avertizat în privinţa pericolului te­rorismului nuclear care este, potrivit oficialilor, real, grav şi din ce în ce mai mare. “Al Qaida încearcă de peste 15 ani să procure o armă nucleară şi interesul său este în prezent puternic”, a declarat consilierul preşedintelui Barack Obama responsabil cu politica de combatere a terorismului, John Brennan. El a insistat asupra urgenţei de a acţiona, afirmând că “organizaţiile infracţionale internaţionale sunt la curent cu interesele teroriştilor de a achiziţiona materiale fisibile” şi că această situaţie “i-a provocat pe aceşti infractori să caute materiale nucleare pentru propriul beneficiu”.
De altfel, în cadrul unui summit organizat anul trecut la sediul Con­gre­sului din Washington, Barack Obama şi administraţia sa au încercat să-i con­vingă pe liderii de state prezenţi să ia măsuri pentru a-şi securiza stocurile de uraniu şi plutoniu pentru a nu ajunge în posesia extremiştilor.
Obama a definit mizele acestui summit, cel mai important organizat de ţara sa după 1945, la care au parti­cipat numeroşi şefi de stat sau de Gu­vern, subliniind că “cea mai mare ame­ninţare la adresa securităţii Statelor Unite, pe termen scurt, mediu sau lung, ar fi posibilitatea ca o organizaţie teroristă să obţină o armă nucleară”.


Iranul, un alt potenţial client

Conform autorităţilor americane, şi Iranul este un potenţial client demn de luat în seamă pentru materialul fisibil traficat la nivel internaţional. Anul trecut, Agenţia Internaţio­nală pentru Energie Atomică anunţa că Iranul depune eforturi pentru a cumpăra 1.350 de tone de uraniu din Ka­zahstan, pentru care ar fi dispus să ofere o sumă fabuloasă.
Potrivit unor oficiali ai Agenţiei, Iranul a făcut demersuri susţinute pen­tru importul de uraniu din Kazahstan, vehiculându-se existenţa unui contract în valoare de 450 milioane de dolari.
Conform unor surse din Agenţia Internaţională pentru Energie Ato­mică, se pare că Teheranul ar negocia neoficial cu funcţionari corupţi din cadrul Guvernului din Kazahstan, care acţionează pe cont propriu. Conform aceloraşi surse, uraniul importat ar putea fi utilizat de Iran pentru fabri­carea de bombe atomice.


Două kilograme de uraniu, traficate peste Prut

Autorităţile americane au fost extrem de implicate şi în operaţiunea prin care, în vara anului trecut, au fost depistaţi şi arestaţi membrii unei re­ţele de traficanţi de materiale radioac­tive din Republica Moldova. În urma acestei operaţiuni, două kilograme de uraniu de contrabandă au fost desco­pe­rite într-un garaj din Chişinău. Aceasta este o can­titate ce reprezintă a opta parte dintr-o bombă atomică, valoarea lotului fiind estimată la nouă milioane de euro. Can­titatea de uraniu fusese introdusă ilegal în Republica Moldova, de către o filieră de trafic formată din şapte per­soane, care mai fuseseră cercetate sau condam­nate pentru trafic de uraniu.
Foarte interesant la acest caz a fost şi faptul că două persoane din gru­parea traficanţilor erau foşti angajaţi ai Mi­nisterului moldovean de Interne, în pre­zent pensionari, deţinând grad special de maior şi locotenent-co­lonel de poli­ţie. Autorităţile americane au coordo­nat ancheta şi, pe parcursul investigaţiei, au fost efectuate două achiziţii contro­late de material radio­activ, în cantitate totală de 0,075 gra­me, care au fost ex­pediate pentru ex­per­tizare, prin inter­mediul Ambasadei SUA, structurilor de profil de peste Ocean, care au confir­mat că substanţa achiziţionată este un produs radioactiv de tip uraniu 238, care poate fi folosit în industria paşnică nucleară, la fabri­carea combustibilului pentru staţiile atomo-electrice, reac­toare de cerce­tări, precum şi în sco­puri militare la confecţionarea armelor de distrugere în masă, în funcţie de coeficientul de îmbogăţire.
Cu această ocazie, reprezentanţii SUA au recunoscut că au oferit auto­rităţilor moldovene asistenţă tehnică anti-contrabandă, în valoare de peste două milioane de euro, o echipă a po­liţiei federale americane colaborând cu poliţia moldoveană în privinţa ana­lizelor tehnice.