Cu sau fără o legătură directă cu criza economică, scandalurile diplomatice legate de furturi interstatale, la comandă, de vestigii arheologice de mare valoare, s-au înmulţit în ultimii doi ani. Nu o dată a fost nevoie de intervenţii la nivel înalt sau de arbitraje la curţi internaţionale de justiţie pentru ca obiecte arheologice furate şi reapărute în muzee celebre, din Europa în special, să fie returnate statelor care erau proprietare de drept. Cu rezervele de rigoare, impuse în cazul unei teorii a conspiraţiei, se vehiculează tot mai mult ideea că o serie de filiere internaţionale de trafic de obiecte arheologice sunt sprijinite, neoficial, de către unele servicii secrete vest-europene, care se înscriu în acest sens pe linia politicilor naţionale de rotunjire a patrimoniului cultural prin orice mijloace, promovate intens în secolul XX.


Eforturi mari pentru recuperarea unor artefacte greceşti

În urma unor negocieri, presiuni şi procese care s-au întins pe o perioadă destul de lungă, autorităţile greceşti au reuşit, anul trecut, să recupereze mai multe obiecte arheologice de valoare din Germania, Belgia şi Marea Britanie, dintre care cele mai vechi datează din secolul al V-lea î.Ch.
Piesa de greutate a tezaurului recuperat a fost constituită din aproximativ 70 de ofrande funerare, confiscate de Vama Nürnberg în 2007, dintr-un camion ce venea din Grecia, obiectele fiind repatriate, în cadrul unui program de cooperare cu consulul general grec la München, după cum preciza ministrul grec al Culturii, Antonis Samaras. Obiectele, din care cele mai multe sunt fragmente de vase de ceramică sau cupru, dar şi dintr-un vas din sticlă, provin dintr-o necropolă din Thesalia şi datează din secolele al III-lea şi al IV-lea, potrivit arheologilor. Ministerul elen al Culturii a prezentat şi circa o sută de fragmente de ceramică şi monede de cupru datând din secolele al V-lea - al III-lea î.Ch. şi restituite de Guvernul belgian, în urma unor foarte lungi demersuri de recuperare. Provenind din situl arheologic Thorikos, situat la sud de Atena, aceste obiecte au părăsit Grecia în urmă cu patruzeci de ani şi au fost descoperite din întâmplare, în 2008, la Muzeul din Gand, Belgia. Totodată, ministrul grec a prezentat publicului şi o bucată dintr-o frescă bizantină, datând din secolele XI - XII, furată de un turist britanic, din situl atenian Agora, şi recuperată cu mare greutate, prin intermediul Ambasadei Greciei la Londra. De altfel, problema restituirii frescelor furate din Parthenon şi care sunt deţinute în prezent de British Museum reprezintă o cauză pentru care Grecia luptă de peste 30 de ani.


Scandal pentru degetul faraonului Akhenaton

În urma unei anchete extrem de laborioase şi a unor demersuri diplomatice extinse, la începutul acestui an, un cercetător elveţian a returnat Egiptului un deget de la un picior al mumiei faraonului Akhenaton, sau Amenhotep al IV-lea, cum a fost numit la început, tatăl celebrului faraon Tutankhamon. Degetul fusese furat încă din 1907, în timpul unei examinări a scheletului şi, după recuperarea sa, a fost expus la Muzeul Egiptean, din Cairo. Ambasada Elveţiei la Cairo a indicat că relicva a fost restituită şefului Consiliului pentru Antichităţi din Egipt, Zahi Hawass, de către Frank Rühli, un cercetător de la Universitatea din Zürich, specialist în mumii. Este vorba, susţin autorităţile egiptene, despre o iniţiativă privată a acestui cercetător, care, graţie contactelor sale personale, a recuperat degetul dintr-o ţară europeană, fără să se indice despre ce stat este vorba. Oricum, “nu este vorba despre o restituire făcută de Guvernul elveţian”, au ţinut să precizeze autorităţile elveţiene.   Ţara din care se bănuieşte că a fost recuperat respectivul artefact, de pe piaţa neagră, este Franţa. De altfel, recent, Egiptul a anunţat că a decis să întrerupă orice colaborare în domeniul arheologiei cu Muzeul Luvru, din Paris, atât timp cât elemente dintr-o stelă faraonică nu îi vor fi restituite. “Am luat hotărârea să întrerupem orice cooperare cu muzeul Luvru şi să aşteptăm restituirea acestor piese arheologice furate, provenind dintr-un mormânt din apropiere de Luxor, la 700 de kilometri la sud de Cairo”, a explicat Zahi Hawass.
Această decizie va afecta conferinţele organizate în colaborare cu muzeul francez, dar şi lucrările arheologice efectuate de specialiştii muzeului Luvru în situl arheologic Saqqara, din apropiere de Cairo.


Comoară indoneziană, ţinta unor reţele specializate de furturi de artefacte

Una dintre descoperirile care au suscitat interesul traficanţilor de obiecte arheologice a fost, în acest an, o comoară arheologică descoperită în Indonezia, scoasă la licitaţie pentru 80 de milioane de dolari. Comoara a fost descoperită pe o corabie care a naufragiat în largul Indoneziei în urmă cu peste o mie de ani. 271.000 de piese – ceramică chinezească, oglinzi din bronz, perle, rubine şi safire – alcătuiesc această comoară, una dintre cele mai importante aduse la suprafaţă în Asia, consideră Luc Heymans, directorul belgian al societăţii de explorare submarină Cosmix.
Reţelele de trafic de obiecte arheologice s-au pus în mişcare odată ce pescarii indonezieni au scos la suprafaţă în plasele lor primele bucăţi de porţelan, în largul portului Cirebon, de pe insula Java. După descoperire, epava corabiei care adăpostea comoara, al cărei nume, port de origine şi cauză a naufragiului au rămas deocamdată necunoscute, aflată la o adâncime de 55 de metri, a constituit obiectul mai multor tentative de jaf.
Peste 22.000 de scufundări au fost necesare pentru ca scafandrii belgieni, australieni, indonezieni, britanici şi francezi să aducă la suprafaţă vase de ceai ornate cu frunze de lotus, obiecte din sticlă datând din epoca dinastiei Fatimide, farfurii din porţelan fin, dar şi obiecte decorate cu o caligrafie arabă, ce ilustrează pătrunderea Islamului în Asia de Sud-Est. Aproximativ 11.000 de perle, 4.000 de rubine, 400 de safire şi peste 2.200 de granate au fost scoase din adâncuri şi urmează să fie expertizate de specialişti, într-un depozit din Jakarta, aflat sub supraveghere strictă.
S-a constatat, însă, că traficanţii îşi infiltraseră oameni în rândul echipelor oficiale de scufundare şi, după deschiderea unei anchete judiciare, doi scafandri – un francez şi un german –, au fost reţinuţi de forţele de poliţie, fiind bănuiţi că au participat la scufundări arheologice ilegale. Cei doi au petrecut peste o lună în închisoare, fiind ulterior eliberaţi din lipsă de probe, bănuindu-se, însă, că la eliberarea lor şi-au adus aportul şi unele servicii de informaţii vest-europene. O serie de ziarişti care s-au ocupat de acest caz spun că scafandrii reţinuţi nu sunt singurii care au făcut scufundări neautorizate în zonă şi că, probabil, numărul obiectelor descoperite şi traficate de aceştia e foarte mare.
Cert e că, odată cu această descoperire, Indoneziei i s-a solicitat de către forurile internaţionale din domeniul arheologiei să îşi protejeze mai bine descoperirile arheologice. În opinia arheologilor, în largul apelor indoneziene există câteva mii de epave care au rămas neexplorate.


Siturile arheologice din Macedonia, jefuite constant

Recent, Macedonia a anunţat şi ea că se confruntă cu jafuri la siturile arheologice, numeroase şi diverse în toată ţara, iar autorităţile constată că traficanţii sunt de fiecare dată cu un pas înaintea Poliţiei, apucând să transfere bunurile în străinătate înainte ca autorităţile să le dea de urmă. Un caz recent de acest fel a fost raportat la Isar Marvinci, în apropierea oraşului Valdanovo, în sudul Macedoniei, unde numai anul acesta, cercetătorii au descoperit cu stupoare că în situl funerar datând din antichitate peste 1.000 de morminte au fost deschise. “Tot mobilierul din acestea a dispărut, vândut în special în statul vecin din sud, Grecia”, a declarat Pasko Kuzman, care conduce Institutul Naţional Macedonean pentru Protecţia Moştenirii Culturale. Mormintele ar fi trebuit să conţină bijuterii din aur, obiecte din bronz şi argint şi obiecte mici şi uşor de transportat.
Hoţii, care fac ravagii prin siturile arheologice macedonene, sunt interesaţi mai ales de monede, ceramică, figurine, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Interne, Ivo Kotevski.
Pasko Kuzman a exemplificat proporţia jafului cu un caz edificator, legat de descoperirea, la frontiera între Slovenia şi Croaţia, a peste 230 de obiecte arheologice ascunse în saci de fasole.
Datorită poziţiei geografice, Macedonia are înregistrate peste 10.000 de situri arheologice, unele nefiind încă explorate. Astfel, pe amplasamentul fostei cetăţi romane Stobi, cunoscută pentru mozaicurile sale şi care atrage numeroşi vizitatori, cercetători şi turişti, dar şi numeroşi hoţi, autorităţile au fost nevoite să organizeze un sistem de pază permanentă. 
Potrivit autorităţilor macedonene, reţelele de traficanţi sunt organizate pe regiuni, iar eventualii cumpărători se găsesc uşor în Grecia, Austria sau Germania. Anumite piese pot fi vândute cu sume ce depăşesc 20.000 de euro. Altele, precum o lance romană, se vând la numai 100 de euro, explică poliţiştii macedoneni