Traficul cu maşini furate din străinătate a luat amploare în vestul ţării

Numărul cazurilor de trafic cu maşini furate înregistrate la frontieră s-a triplat în ultimii ani. De la începutul acestui an au fost depistate 26 de maşini furate, jumătate dintre acestea figurând ca fiind furate din Italia. 

Număr dublu de maşini furate depistate în vămile timişene

Traficul cu maşini furate înregis­trat la frontiera timişeană a luat am­ploare în ultimii ani. Numărul acestui gen de infracţiuni aproape că s-a du­blat, ajungând de la şase maşini furate în 2009, la 11 maşini anul trecut şi 26 de maşini furate, anul acesta. Majori­tatea sunt mărcile BMW X5 şi X6, Audi A6, VW Passat sau Renault Master, fabricate între anii 1995 – 2009 şi figu­rau ca furate din alte state.

Agentul principal Mihaela Leş, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Timiş, spune că maşinile au fost descoperite în Punc­tele de Trecere a Frontierei Moraviţa, Jimbolia şi Cenad, jumătate dintre aces­tea figurând ca fiind furate din Italia, trei figurau ca fiind sustrase de la proprie­tari din Ungaria, două din Germania şi câte o maşină a provenit din Anglia, Franţa, Slovacia, Bulgaria, Serbia, Slo­vacia, Bosnia şi România. Grosul infrac­torilor de la volanul maşinilor furate depistate la trecerea frontierei a fost for­mat din cetăţeni români – 11, zece şo­feri au fost cetăţeni sârbi, doi italieni, un spaniol, un sirian şi un german.

Cel mai recent caz de maşină de lux furată din străinătate şi depistată la frontiera timişeană a fost înregistrat la finele săptămânii trecute, la Cenad. Poliţiştii de frontieră timişeni au depis­tat un BMW X1, fabricat în 2008, eva­luat la aproximativ 30.000 de euro, re­clamat ca furat cu o lună în urmă din Franţa, autoturism la volanul căruia se afla un cetăţean italian, S. Gioele, de 18 ani italian. Acesta era însoţit de C. Ion, în vârstă de 26 de ani, din Timiş. În timpul verificărilor, cetăţeanul ita­lian le-a declarat frontieriştilor timi­şeni că a împrumutat autoturismul de la o rudă şi că nu ştia că acesta figu­rează ca fiind furat. Oamenii legii i-au întocmit dosar penal pentru furt.

Furturi la comandă

Frontieriştii timişeni spun că, în majoritatea cazurilor, cei găsiţi la vola­nul maşinilor furate declară că nu ştiau că autoturismele se află în atenţia autorităţilor, ei fiind doar cumpărători de bună credinţă. Alţi hoţi de maşini transfrontalieri recunosc că fac acest serviciu contra-cost, în general, până la 500 de euro pentru transportul unei maşini, dar susţin că, în momentul în care se angajează în această acţiune, nu ştiu că maşina este furată.

Frontieriştii timişeni mai spun că traficul de autoturisme de lux furate din străinătate este o activitate ce aduce câştiguri substanţiale membrilor reţelelor specializate în domeniu şi ex­trem de bine organizate la nivelul mul­tor state. Traficanţii practică două mo­duri de operare, frauda la asigurare şi furtul la comandă. De multe ori, proprie­tarii care nu îşi mai pot plăti ratele la leasing sau vor să obţină bani din asigurările anti-furt îşi înscenează, cu ajutorul hoţilor profesionişti, furtul pro­priilor maşini. Astfel, cu acordul proprie­tarului, maşina este transportată în altă ţară, “spălată” prin vânzări suc­cesive şi, ulterior, declarată de proprie­tar ca fiind furată.

În ceea ce priveşte furtul la coman­dă, deturnarea sau frauda la firmele de închirieri, hoţii racolează o persoană fără posibilităţi materiale care, contra unei sume modice, acceptă să deschidă pe numele său un cont într-o bancă şi implicit să obţină o carte de credit în baza căreia închiriază de la firmele de profil autoturisme. Rutele folosite de către traficanţi sunt, în general, orien­tate dinspre ţările vest-europene cu finalitate în ţările est-europene şi cele din spaţiul ex-sovietic.

Zeci de maşini folosite în contrabandă, indisponibilizate

Pe lângă maşinile furate din străi­nătate depistate la frontieră, oamenii legii reţin frecvent şi maşini folosite pentru contrabandă cu tutun, trafic de droguri, cele mai multe având compar­timente special amenajate pentru trans­porturi de contrabandă. Maşinile care sunt găsite în vamă cu bunuri ascunse în locaşuri special amenajate sunt re­ţinute în vederea confiscării ca măsu­ră suplimentară sau ca plată compen­satorie, când e vorba de contravenţie pentru cantităţi mai mici de 500 de pachete de ţigări.„La cantităţile mai mari, când deja vorbim de penal, ope­rează confiscarea specială, iar maşinile confiscate devin proprietatea statului, fiind valorificate ulterior prin Finanţe. Avem însă şi o altă situaţie, când ma­şinile sunt încadrate ca şi sechestru asigurător, veniturile fiind destinate bugetului local al primăriilor unde domiciliază contrabandiştii proprietari ai maşinilor respective. În aceste situaţii, primăriile ar trebui să vină să ia maşinile să facă executarea silită, dar în general refuză să le ia, pentru că de regulă maşinile nu sunt foarte per­formante, şi rămânem cu ele. Avem o problemă pentru care nu am găsit o soluţie definitivă şi am adunat zeci de maşini”, ne-a declarat Nicolae Stoi­can, adjunctul Direcţiei Regionale Va­male. Potrivit acestuia, în acest an au fost confiscate 28 de autovehicule, iar pe 69 a fost pus sechestru asigurător.

Cel mai recent caz a avut loc marţi după-amiază. Poliţiştii timişeni au reu­şit depistarea în trafic a unui autoca­mion în care se aflau, ascunse în locuri improvizate, 2.500 de pachete de ţigări cu timbru necorespunzător, care prove­neau din Ucraina, în valoare de aproxi­mativ 25.000 de lei. Captura a fost făcută pe DN 6, în localitatea Remetea Mare. Şoferul, V. Vasile, de 50 de ani, din comuna Ponoarele, judeţul Mehe­dinţi, nu deţinea licenţă de transport ru­tier marfă, fapt pentru care s-a dispus măsura reţinerii plăcuţelor cu numerele de înmatriculare în vederea indisponi­bilizării autovehiculului. Bărbatului i-a fost întocmit un dosar penal pentru comiterea infracţiunii de contrabandă.