Transferul Ordinii Publice, acum şi integral, la Poliţia Locală poate crea haos

La începutul săptămânii a fost avizat la C.S.A.T. un proiect de act normativ ce prevede transferarea responsabilităţilor în domeniul circulaţiei şi al ordinii publice de la Poliţia Naţională la Poliţia Locală. Voci autorizate din structurile de apărare spun că momentul aplicării acestei decizii şi, în plus, în actuala formă, este inoportun şi poate reprezenta un pericol pentru sistemul de siguranţă publică. Sindicatele, la rândul lor, estimează că vor urma nemulţumiri legate de încadrare şi salarizare, cu tot ceea ce implică acest aspect.

Reconfigurări majore ale structurii M.A.I.

În şedinţa de la începutul acestei săptămâni, C.S.A.T. a apro­bat concepţia de reconfigu­rare a sistemului de ordine publi­că, Guvernul urmând să adopte legislaţia pentru transferul de responsabilităţi în domeniile or­dinii publice şi circulaţiei rutie­re de la Poliţia Naţională către Po­liţia Locală. În acest fel, preci­zează reprezentanţii Administra­ţiei Prezidenţiale, va creşte efi­cienţa acţiunilor de pe teren, evi­tându-se paralelisme de compe­tenţă care au existat până în pre­zent între structurile Poliţiei Na­ţionale şi cele ale Poliţiei Locale, pe segmentul de ordine publică.

Nu s-a prevăzut un termen clar pentru realizarea acestui proces, iar toate detaliile legate de felul în care se va face acest transfer de efective urmează a fi reglementate prin acte nor­mative care încă nici nu au fost concepute şi care, abia după supunerea la procedurile de dezbatere publică, vor putea fi adoptate.

În Timiş, reprezentanţii Po­liţiei sunt rezervaţi în declaraţii pe această temă.“Deocamdată nu ni s-a transmis nimic con­cret, e o procedură de durată, şi e prematur să vorbim despre numărul de poliţişti de la Ordine Publică şi Circulaţie care ar putea fi transferaţi spre Poliţie Locală”, spune comisarul-şef Gheorghe Popescu, şeful Poli­ţiei Timiş.

Doru Spătaru, directorul executiv al Poliţiei Locale Timiş, spune că angajări în cadrul Poli­ţiei Locale Timişoara nu esti­mea­ză că se vor mai face angajări în pe­rioa­da următoare. “Mai pro­blema­tic ar putea fi acest pro­ces în mediul rural şi la oraşele mai mici. Dar depinde ce moda­lităţi se vor alege pentru a se realiza această reconfigurare. Variante sunt destule”.

Administraţia locală mai preia un segment care trebuie finanţat

Primăria Timişoarei nu este pregătită să preia un nu­măr foarte mare de efective de la Poliţia Naţională. În plus, Primăria cere scăderea numă­rului de angajaţi ai Serviciului Pază Obiective din cadrul Direc­ţiei Poliţiei Locale Timişoara, dar cere asigurarea unui servi­ciu eficient de pază şi protecţie a obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat aparţi­nând municipiului, instituind pază doar la zece obiective : se­diul Primăriei, Direcţia Fiscală, Direcţia Poliţiei Locale, Direcţia de Evidenţă a Persoanelor, Gră­dina Zoologică, Fundaţia Orga­nizaţiilor Umanitare 1989, cele două casierii ale Biroului Chirii, Vila Bistra, din Caraş-Severin, şi Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, cu De­po­­zitul de Alimente.

General (r) Anghel Andreescu, fost secretar de stat în M.A.I. pe linie de ordine şi siguranţă publică : “Lipsa conducerii unitare poate crea haos”

General (r) Anghel An­dre­escu (foto), secretar de stat în Ministerul Adminis­tra­ţiei şi Internelor pe linie de or­dine şi siguranţă publică în perioada 2005 - 2009, spune că nu este momentul oportun pen­tru aceas­tă decizie radicală.„Aşa cum s-a discutat în 2009, Po­liţia Naţională urma să cede­ze Poliţiei Locale din misiunile privind ordinea publică, dar treptat şi nu în totalitate. Sunt mai multe motivele pentru care, personal, consider că nu se impune acum şi în forma anunţată această mişcare. În primul rând este vorba despre stadiul democraţiei. E suficient să privim spre situaţia drama­tică prin care trece ordinea pu­blică într-o serie de state euro­pene – exemple recente şi eloc­vente fiind Marea Britanie, Franţa şi Bulgaria – şi prin ca­re, din datele existente, va mai trece, dată fiind şi ameninţarea care vine dinspre popoarele ara­be. Apoi, din punct de ve­de­re operativ, se încalcă un prin­cipiu de bază al conducerii uni­tare, iar lipsa acesteia poate crea haos şi poate fi resimţită mult mai acut în situaţia unei acţiuni importante, de genul unui summit internaţional, al unei vizite la nivel înalt. Un alt motiv pentru care apreciez drept inoportună această deci­zie este faptul că Poliţia Locală nu are pregătirea necesară să condu­că asemenea acţiuni, chiar dacă mulţi dintre cei angajaţi în această structură provin din Poliţia Naţională. Să nu uităm că, în 2005, când a fost înfiin­ţată Poliţia Locală, erau în jur de 17.000 de oameni absolvenţi de opt clase. Nu în ultimul rând, nu trebuie omis faptul că, în momentul de faţă, nu toate lo­calităţile au Poliţie Locală – deci practic vor rămâ­ne «descope­ri­te» pe linie de ordine publică – şi nici faptul că sunt foarte mulţi primari care au declarat public că nu e momentul să preia astfel de atribuţiuni”.

“Pro Lex” : “Poliţiştii care vor fi transferaţi la Poliţia Locală s-ar putea confrunta cu o criză de autoritate”

Sindicatele nu sunt entu­ziaste în ceea ce priveşte aceas­tă reorganizare a M.A.I. Sin­dicatul “Pro Lex” al Vameşilor şi Poliţiştilor a anunţat că va consulta membrii de sindicat în legătură cu actul normativ prin care se aprobă transferul de atribuţii şi responsabilităţi de la Poliţia Română la Poliţia Locală. Conducerea sindicatu­lui spune că poliţiştii trans­feraţi ar putea pierde norma de hrană (cu mici excepţii, în funcţie de hotărârile Consiliilor Locale), grupa de muncă, spo­rul de grad, încadrarea în cla­sa de salarizare, încadrarea în clasa de salarizare corespun­zătoare agenţilor cu studii su­perioare, compensaţia pentru chirie şi asigurarea pentru viaţă, sănătate şi bunuri.

“Faptul că a primit avizul C.S.A.T. demonstrează că a­ceas­tă iniţiativă va merge mai departe şi va fi promovată. Din punct de vedere al activităţii nu cred, însă, că se vor schimba foarte multe. Pur şi simplu, oamenilor transferaţi li se vor schimba şefii”,ne-a declarat Vasile Lincu, liderul Sindi­catului “Pro Lex”. Însă, în opi­nia sa, vor exista probleme  cu care cei transferaţi vor trebui să se confrunte. “Veniturile le vor scădea. Şi cred că factorul legat de venituri se va vedea şi în activitatea realizată : adică, fiecare Primărie va avea efec­tive bune pe ordine publică în măsura în care va reuşi să le asigure şi salarii decente. Dacă nu, activitatea şi efecti­vele vor fi pe măsura finanţă­rii, adică slabe”.

Vasile Lincu estimează că oamenii transferaţi vor avea şi o problemă legată de statutul lor profesionial. “Din păcate, Poliţia Locală încă nu a scăpat de acel statut de corp de gar­dieni publici, cu care încă este asociată. Poliţiştii care vor fi transferaţi la structura Poliţiei Locale s-ar putea confrunta cu o criză de autoritate, generată de acest statut”.

În plus, mai spune liderul “Pro Lex”, trecerea în subor­dinea Primăriei mai prezintă un risc şi din punct de vedere al coordonării. “Sunt atâţia pri­mari în ţară care abuzează de funcţia lor. Şi, în aceste condi­ţii, poliţiştii transferaţi ar putea să aibă surpriza de a constata că nu sunt lăsaţi să-şi facă treaba”. Şi, nu în ultimul rând, există destul de multe localităţi în ţară în care nu există în­fiinţate structuri de Poliţie Locală.

Comisarul-şef Doinel Mal­coci, liderul judeţean al Sin­dicatului Naţional al Poliţiştilor, consideră şi el că transferarea spre Poliţia Locală nu va fi un pas înainte din punct de ve­dere al veniturilor obţinute de poliţişti. “Nu ştiu dacă le va conveni acest transfer, însă probabil că majoritatea îl vor accepta, pentru că nu vor avea o altă opţiune”.

Doinel Malcoci mai spune că noul sistem de organizare s-a “inspirat” din structura Poli­ţiei americane. “Deocamdată s-a dat doar acel aviz al C.­S.A.T., vom vedea ce va fi de acum încolo. Impresia mea e că s-a dorit să se «importe» mo­delul american, unde F.B.I.-ul este Poliţia Naţională, iar la nivel local există structuri locale de Poliţie, cu birouri de şerif şi aşa mai departe”.

Un semn de întrebare şi în privinţa specializărilor Academiei de Poliţie

Rămâne de văzut cum vor schimba noile reglementări şi structura Academiei de Poliţie, unde există specializarea Ordine şi siguranţă publică, cu o durată a studiilor de trei ani, şi unde s-au scos în medie la concurs apro­ximativ 200 de locuri pe an.

Prof. univ. dr. comisar-şef Nicolae Radu (foto), şeful Bi­roului Relaţii Publice şi Coope­rare Interuniversitarăal Aca­demiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, spune că, deocamdată, nu se poate vorbi concret despre efe­c­tele pe care le-ar putea avea asu­pra structurii Academiei acest transfer de responsabilităţi pe ordine şi circulaţie dinspre Po­liţia Naţională spre Poliţia Loca­lă. Ceea ce este cert, declară re­prezentantul acestei instituţii de învăţământ superior a M.A.I., este că,“în cadrul Academiei s-a discutat destul de mult în ultima perioadă despre posibilitatea transformării Catedrei de Jan­darmi în Facultatea de Jandarmi”. Rămâne, însă, de văzut cum se va finaliza această iniţiativă.