Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

21°C

Umiditate:68%
Viteza vantului:23 KMH
Vizibilitate:11 km
  3.5538
  0.014905
Actualitate | 25 - 28 august 2011 | Diana MIHAI
Micsoreaza fontMareste font

Tratamentele injectabile pentru bolnavii de cancer, sub semnul întrebării

În Timiş, unde numărul cazurilor de cancer creşte, anual, cu 15%, furnizorii de medicamente nu mai livreează aceste produse


Reprezentanţii bolnavilor de cancer cer Ministerului Sănătăţii o finanţare corespunzătoare a oncologiei, pentru deblocarea situaţiei tratamentelor injectabile, a căror livrare a fost interzisă farmaciilor începând cu 1 aprilie. Situaţia creată le poate fi fatală, întrucât aceste tratamente nu sunt disponibile nici în unele dintre farmaciile spitalelor. În Timiş, unde numărul cazurilor de cancer se apropie de 15.000 şi este o continuă creştere de la an la an, problema mai mare e faptul că deşi medicii oncologi au primit banii pentru medicamente, nu au de unde să le cumpere, pentru că furnizorii nu mai fac importuri.

 

Semnal de alarmă

Rectificarea bugetară a adus Minis­terului Sănătăţii doar 341,2 milioane lei, în loc de patru miliarde, cât susţinea Cseke Attila că ar fi necesar. Potrivit declaraţiilor ministrului demisionar al Sănătăţii, cu sumele alocate prin rec­tificare bugetară, banii abia ajung pen­tru plata medicamentelor compensate şi gratuite până în luna octombrie. Tot­odată, banii alocaţi medicamentelor pentru bolnavii incluşi în programele naţionale de boli cronice s-au terminat, iar pacienţii cu cancer, HIV/SIDA, dia­bet, hepatită şi hemofilie din mai multe judeţe au rămas fără tratament.

Şi membrii Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (F.A.­B.C.) fac apel la noul ministru al Sănă­tăţii, Ritli Ladislau, în vederea rezol­vării problemelor din oncologie. Aceş­tia speră să nu mai fie nevoiţi să aştepte moartea cuiva pentru a obţine un loc pe listele de aşteptare ale Programului Naţional de oncologie. Membrii F.A.B.C. fac, totodată, un apel în vederea de­blocării situaţiei tratamentelor injec­tabile, a căror livrare a fost interzisă farmaciilor începând cu 1 aprilie.

Pentru mulţi bolnavi de cancer si­tuaţia astfel creată a devenit fatală, în­trucât aceste tratamente nu sunt dis­po­nibile nici în farmaciile spitalelor, aver­tizează membrii F.A.B.C. „Avem încre­dere că domnul ministru va face două lucruri esenţiale pentru pacienţi: va lupta pentru finanţarea decentă şi co­rectă a sistemului şi va recupera cei 400 milioane de euro pe care Casa Naţio­nală de Asigurări de Sănătate i-a decla­rat dispăruţi din buget în acest an. Cei 100.000 de pacienţi bolnavi de cancer din România speră că drepturile lor vor deveni o prioritate, iar reglementările în domeniu vor respecta criteriile trans­parenţei şi ale onestităţii, având ca fun­dament dreptul la viaţă al pacienţilor”, spune Cezar Irimia, preşedintele F.A.B.C. Potrivit acestuia, la cinci luni după sistarea livrării tratamentelor in­jectabile prin farmaciile de circuit des­chis, situaţia se menţine dramatică.

Farmaciile din ţară, atât cele de spital, cât şi cele din circuitul deschis, şi-au epuizat fondurile, iar pacienţii care nu îşi primesc tratamentul la timp sunt cu fiecare zi mai aproape de moar­te. Mai mult de atât, actele normative aflate în lucru nu vor mai permite creş­terea numărului de pacienţi trataţi de­cât în cazul în care costurile tratamen­telor vor fi suportate de către terţi, mai arată Cezar Irimia, subliniind că pacien­ţii vor putea fi admişi pe listele Progra­mului Naţional doar după ce un alt pa­cient va „părăsi” lista. “Chiar dacă redu­cerea cu 15% a preţului medicamen­telor incluse în Programele Naţionale este, aparent, o măsură bună, aceasta va avea, pe termen lung, efect de bume­rang : din cauza creşterii fenomenului exporturilor paralele, medicamentele esenţiale pentru supravieţuirea pacien­­ţilor cu boli cronice nu se vor mai găsi în farmacii”, explică preşedintele F.A.­B.C., solicitând autorităţilor să spună „adevărul despre fondurile alocate pro­gramului de oncologie” şi să se gândeas­că la pacienţi şi vieţile acestora, soli­citând totodată un dialog cu ministrul Sănătăţii, “în speranţa că împreună se vor găsi cele mai bune soluţii reale, care vor salva vieţile pacienţilor”.

Cezar Irimia mai avertizează că listele de aşteptare în oncologie şi he­patită ating dimensiuni nemaîntâlnite până acum, circa 20% dintre pacienţi renunţând deja la tratament din lipsa banilor.

 

În Timiş, bani sunt, dar medicamentele lipsesc

Dacă situaţia la nivel naţional se prezintă a fi tot mai gravă în ceea ce pri­veşte finanţarea medicamentelor pen­tru bolnavii de cancer, în Timiş proble­ma vine din altă parte, spun medicii oncologi. Bani sunt, nu însă şi medica­mente, semnalează conducerea Clinicii de Oncologie Medicală din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara, care funcţionează în localul renovat al fostului Spital de Ortopedie-Traumatologie şi oferă condiţii de diag­nostic şi tratament al afecţiunilor on­cologice care se pretează la tratament medical (chimioterapie, hormonotera­pie, imunoterapie), având o capacitate de 60 de paturi. “Marea problemă le­gată de finanţare e faptul că au crescut cu 100% costurile la medicamente, iar lucrurile s-au agravat după contro­ver­sa Casei Naţionale de Asigurări de Să­nătate şi Ministerul Sănătăţii, care do­resc să introducă medicaţie foarte ief­tină, şi aşteptăm şi noi să vedem unde se ajunge. Noi avem bani primiţi prin Programul Naţional, dar nu avem de unde cumpăra, pentru că furnizorii nu au medicamente. N-au primit bani de la Casă şi nu au putut face importuri, se justifică ei”, explică şeful Secţiei, me­dicul primar oncolog Ştefan Curescu.

Potrivit acestuia, Clinica de Onco­logie din cadrul Spitalului Municipal din Timişoara, care deserveşte bolna­vii de cancer din tot judeţul, dispune în prezent doar de tratamente injectabile, pentru că reprezentanţii acesteia sunt obligaţi prin lege să respecte nişte pro­ceduri de achiziţie publică. “Problema e de o lună şi ceva, pentru că licitaţia a fost făcută, dar acum furnizorii ne spun că nu au marfa, deşi trebuia să o primim în 24 de ore. Banii pe program au venit, dar aceştia sunt doar o parte din acti­vi­tatea comercială, restul banilor vin mai greu. Deci, problema e la ambele capete. Realitatea e că au crescut cu 100% costurile medicamentelor, iar numărul bolnavilor de cancer cu 15%, a crescut costul vieţii. Tratamentul este gratuit pentru aceşti pacienţi, indiferent dacă sunt plătitori sau nu la C.A.S, dar e prima dată în sistem când avem bani, dar nu avem marfă pe pia­ţă”, explică şeful secţiei de oncologie.

 

Numărul bolnavilor de cancer creşte anual

Doctorul Ştefan Curescu mai spune că, în prezent, în Timiş sunt în evidenţă peste 14.900 de bolnavi activi de cancer, iar numărul acestora a crescut constant în fiecare an cu circa 15%, iar dacă pacienţilor li se întrerupe chiar şi tempo­rar medicamentaţia, boala le va ataca organismul mult mai acut decât în timpul tratamentului şi nu le va lăsa nicio şansă. “Dificultăţile vin din lipsa de medicamente, o parte din ele se dau în farmaciile cu sistem deschis, dar farmaciile sunt şi ele blocate, pentru că li se fac plăţile de către Casă la câte 60 de zile, în timp ce furnizorii vor banii în 30 de zile”, explică dr. Curescu.

Potrivit acestuia, în Timiş au fost suplimentate fondurile pentru medica­mente împotriva bolilor oncologice, Clinica municipală primind în plus şap­te milioane de lei, pentru perioada urmă­toare, începând din septembrie şi până la sfârşitul anului. “Programele naţio­nale sunt finanţate din taxa pe vicii, o cofinanţare în fapt, pentru că o parte din bani îi dă şi C.A.S. Acesta este şi motivul pentru care şi noi suntem soli­dari în lupta cu contrabanda cu ţigări, pentru că cu cât fenomenul evaziunii e mai redus şi se plătesc taxele, cu atât şi noi primim mai mulţi bani pentru bolnavi”, mai spune dr. Curescu. Po­trivit acestuia, problema reală e expor­tul de medicamente, pentru că foarte multe sunt mai ieftine în România de­cât în celelalte ţări membre U.E. şi se petrece fenomenul de reexport. “Este o activitate legală, pentru că U.E. este o piaţă unică şi singura obligaţie a pro­ducătorului e să le pună o etichetă în limba ţării în care le exportă. Cam 30% dintre medicamente se reexportă”, precizează dr. Ştefan Curescu.

 

Fonduri suplimentate pentru medicamente, în Timiş

Faptul că în Timiş au fost supli­mentate fondurile pentru bolnavii de cancer a fost confirmat şi de către re­prezentanţii Casei Judeţene de Asigu­rări de Sănătate. Potrivit acestora, în urma rectificării bugetare, la nivelul judeţului a fost suplimentat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2011, fiind alocate 49.726.000 de lei pentru medi­camente cu şi fără contribuţie perso­nală, iar pentru medicamentele pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ, precum cazurile de cancer, bugetul a fost suplimentat cu 40.413.000 de lei

Potrivit sursei, de rectificarea bugetului vor beneficia şi furnizorii de servicii medicale, dar şi unităţile sanitare cu paturi din judeţ.

Astfel, pentru asistenţă medicală pentru specialităţi paraclinice au fost alocaţi 1.022.000 de lei, pentru servicii de urgenţă paraspitaliceşti şi transport sanitar – 1.070.000 de lei, pentru spitalele generale s-au mai dat 17.571.000 de lei, iar pentru îngrijiri medicale la domiciliu s-au alocat 89.000 de lei.

Totuşi, şi în farmaciile timişene situaţia este destul de drastică, bolnavii de cancer primind medicamentele cu multe luni întârziere, spun farmaciştii.“Abia acum au luat reţetele pentru luna decembrie a anului trecut. Iată, câte luni întârziere şi va mai dura un an pâ­nă vor fi decontate. Este o problemă, pentru că aceste reţete se dau doar prin lanţurile mari de farmacii, pentru că acolo se primesc discount-uri. Jumătate dintre reţete sunt însă nerea­le, sunt bolnavi fictivi, pentru ca o parte din banii decontaţi de Casă să meargă în buzunarele unora. De ace­ea, niciodată nu vor ajunge banii pen­tru medi­camente, iar noi nu avem de unde să le dăm bolnavilor”, consideră şi Rodica Vlad (foto), proprietara lan­ţului de farmacii “Vlad”.

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres