Trei primari timişeni condamnaţi cu suspendare, revocaţi ilegal din funcţie

De la ultimele alegeri locale, trei primari au fost suspendaţi din funcţie în urma unor condamnări penale definitive şi irevocabile cu suspen­dare. Doar că revocarea lor din funcţie nu a fost impusă de lege. Într-o astfel de situaţie se află acum primarul din Sânandrei, Dorel Demea, dar acesta încearcă să le dovedească autorităţilor judeţene că nu cunosc legea.

Legi aplicate după ureche

Discuţia legată de prezum­tiva suspendare din funcţie a primarului Dorel Demea, din Sânandrei, a readus în prim plan o serie de chestiuni legis­la­tive prea puţin cunoscute, le­gate de acest demers politico-administrativ. Astfel, primarul din Sânandrei a fost condam­nat la un an închisoare cu suspen­dare, în urma unui litigiu contro­versat şi arhi-cunoscut, legat de retrocedarea unui teren de 4.000 de metri pătraţi proprie­ta­rilor de drept. “Eu, oricum, nu am spus ultimul cuvânt legat de acest litigiu şi, când va veni vremea, voi da toate cărţile pe faţă. Lucrurile nu vor rămâne aşa. Dacă nici proprietatea nu se mai respectă la noi în ţară, atunci nu te mai poţi aştepta la nimic. Eu nu am făcut decât să respect legislaţia din dome­niul proprietăţii”, ne-a declarat Dorel Demea. Primarul din Sânandrei mai spune că e un lucru tipic pentru justiţia româ­nească faptul că exact acelaşi litigiu a fost câştigat pe toate instanţele pe civil, însă a fost pierdut pe penal : “Pe civil, am mers cu acest proces până la Înalta Curte de Casaţie şi Justi­ţie şi am câştigat fără proble­me toate litigiile. În mod sur­prin­zător, pe penal am pierdut”.

Odată cu această condam­­nare, adversarii săi politici şi chiar colegii de partid au luat în discuţie suspendarea sa din funcţie, chestiunea declanşând un conflict de proporţii şi în ca­drul P.D.-L. Timiş. Dorel De­mea susţine însă că nu va pleca din funcţie, pentru că a fost validat de alegătorii săi, nu de un partid sau de o altă struc­tură a statu­lui, şi că, potrivit legii, poate rămâ­ne pe funcţia de primar după condamnarea cu suspendare. “În acest caz se poate conside­ra că suspen­da­rea mea din func­ţie este o pe­deapsă accesorie la pedeapsa pronunţată de in­stanţă. Or, Codul Penal preci­zează că toa­te pedepsele acce­sorii se sus­pendă odată cu sus­pendarea pedepsei principale”, explică primarul din Sânan­drei, care afirmă că această soluţie lega­lă a fost confirmată inclu­siv de către reprezentanţii Au­to­rităţii Electorale Permanente.

Oficialii Prefecturii Timiş, instituţia abilitată să semneze ordinele de încetare de drept a mandatelor de primar, afirmă că vor da curs acestui demers doar în cazul în care vor primi o documentaţie clară, din care să rezulte necesitatea suspen­dării. “Aştept să primesc sen­tinţa definitivă şi irevocabilă, caz în care voi da curs proce­du­rilor legale. Nu pot semna or­dinul de încetare a man­da­tului de primar după ure­che”, ne-a declarat prefectul ju­deţului Timiş, Mircea Băcală.

A.E.P. îi dă dreptate primarului din Sânandrei

Reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente decla­ră că, teoretic, pedeapsa cu sus­pen­dare se aplică pe toate as­pec­tele, principale sau co­laterale ale sancţiunii res­pective. “Fiind, însă, vor­ba de o condamnare cu sus­pendare, se consideră că se sus­pendă şi măsurile accesorii, com­ple­mentare, ca atare, pe­deap­­sa principală nefiind cu execu­tare nu se pune nici pro­blema exe­cutării sancţiunilor acce­so­rii”, ne-a declarat direc­torul Fi­lialei Vest a Autorităţii Electo­rale Permanente, Ni­colae Am­zoi. Acesta mai spu­ne că, în prin­cipiu, problema legată de sus­pendare nu ţine de compe­ten­ţa A.E.P., ci a Pre­fecturii, care ia sau nu decizia suspendării.

Reprezentantul A.E.P. mai spune că nu înţelege de ce în Timiş, în cazuri în care au mai existat primari condamnaţi pe­nal cu suspendare, s-a luat de­cizia revocării lor din funcţie şi a organizării unor noi alegeri, aşa cum a fost în Secaş, pentru că, în litera legii, nu era nevo­ie de organizarea unor noi ale­geri, primarul condamnat cu suspendare putând să-şi con­tinue mandatul.

Trei primari suspendaţi din funcţie fără ca legea să o impună

Perioada de timp care s-a scurs de la ultimele alegeri loca­le a fost, în Timiş, una cu un nu­măr destul de mari de suspen­dări din funcţie a unor primari condamnaţi penal.

În 2009, Ioan Viorel Petro­vici, primarul comunei Criciova, a fost suspendat din funcţie de către Prefectură, după ce a fost condamnat, printr-o sentinţă de­finitivă a Curţii de Apel Timi­şoa­ra, la doi ani închisoare cu sus­pendare, pentru abuz în serviciu şi omisiunea sesizării organelor judiciare. Petrovici a fost con­dam­nat definitiv pentru trei ca­pe­te de acuzare. El a primit un an închisoare pentru abuz în ser­viciu contra intereselor persoa­ne­lor, un an şi jumătate închi­soare pentru abuz contra inte­reselor publice şi doi ani închi­soare pentru că a omis să sesi­ze­ze organele judiciare. Magistra­ţii Curţii de Apel au mai dispus ca edilul să efectueze doar pe­deap­sa cea mai grea, însă au dis­pus şi suspendarea condiţionată a acesteia pe o perioadă de patru ani. Potrivit sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, pri­marul din Criciova a fost con­damnat la închisoare după ce pe numele său fuseseră depuse no­uă plângeri penale pentru abuz în serviciu, conform cărora ar fi contribuit la tăieri ilegale de ar­bori în pădurea Jdioara, aflată pe raza comunei Criciova. Acolo, deşi existau autorizaţii pentru tăierea a 114 arbori, au fost tăiaţi în plus încă 200 de copaci de esenţe nobile, adi­că cireşi, tei, goruni şi frasini. Pa­guba esti­mată de instanţă este de 262 de metri cubi de lemn, a cărui preţ de vânzare este de 23 de lei pe metru cub, ceea ce în­seamnă un prejudiciu de peste 6.000 de lei. Primarul, potrivit sentinţei, ar fi încercat să ascun­dă această pagubă, propunând Consiliului Local să treacă această masă lem­noasă în plus pe „risc de ser­viciu”. Acum în Criciova primar este Petru Roşoca.

A urmat după aceea Ioan Mi­culescu, fost primar al Se­ca­şului, care a fost condamnat de Curtea de Apel Timişoara la doi ani închisoare pentru că a modi­fi­­cat nişte acte pentru a primi sub­venţii agricole mai mari. Pro­curorii D.N.A. susţin că, în perioa­da aprilie - mai 2007, Ioan Micu­lescu a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Ti­miş două cereri de plată pentru a accesa programul de acordare a unor ajutoare financiare per­soanelor fizice şi juridice care exploatează terenuri agricole, program finanţat din Fondul eu­ropean pentru agricultură şi dez­voltare rurală. Fostul primar a solicitat suma de 43.507,37 de euro, pretinzând că utilizează o suprafaţă totală de 881,96 de hectare de teren aflat pe raza co­munei Secaş. În sprijinul cereri­lor sale, pentru a face dovada utilizării suprafeţei pentru care a solicitat sprijin financiar din fon­duri europene, a depus la A.P.­I.A. Timiş o adeverinţă falsă din care rezulta în mod nereal că primarul figura în Registrul Agri­col al comunei Secaş cu supra­faţa de 851,03 ha teren. În reali­tate, după cum reiese din actele de urmărire penală, suprafaţa utilizată de fostul primar a fost doar de aproximativ 21 de hec­tare de teren. Şi în cazul său pe­deapsa a fost de închisoare cu suspendare condiţionată a pedep­sei pe o perioadă de încercare de patru ani. Acum primar în Secaş este Simona Magdin.

Ultimul pe lista primarilor suspendaţi este primarul din Darova, Nicolae Costândana, pe care Curtea de Apel Timişoa­ra l-a condamnat la şase luni în­chisoare cu suspendare pentru purtare abuzivă, edilul având şi un termen de încercare de doi ani şi jumătate. Motivul condam­­nării l-a constituit un conflict în­tre Nicolae Costândana şi un con­silier local, căruia primarul i-ar fi adresat cuvinte jignitoare în cadrul unei şedinţe a Consiliului Local Darova.

Cu aceste trei cazuri de pâ­nă acum, Mircea Băcală devine prefectul care a suspendat cei mai mulţi primari din funcţie. Acesta a declarat că nu îl bucură faptul că a fost nevoit să semneze or­dinele de încetare de drept a mandatelor de primar în cazul primarilor condamnaţi penal. Afirmă, însă, că nu se poate con­sidera că toate aceste cazuri ar avea o miză politică, întrucât a fost vorba de primari de orientări politice diferite.