Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

21°C

Umiditate:68%
Viteza vantului:23 KMH
Vizibilitate:11 km
  3.5538
  0.014905
Editorial | 3 - 5 decembrie 2007 | Melania CINCEA
Micsoreaza fontMareste font

Trilogia batei si a terorii


Ce au in comun evenimentele din anii ‘80 de in care au fost implicati redactori ai postului de radio Europa Libera cu Revolutia decembrista si cu Mineriadele? Raspunsul nr. 1 : In toate cele trei cazuri, bataia si teroarea au fost folosite ca argumente in incercarea de manipulare, de docilizare a celor care refuzau sa gandeasca si sa vorbeasca dupa calapodul impus de partid. Raspunsul nr. 2 : Punctele de vedere ale razvratitilor si refuzul lor de subordonare amenintau sa pericliteze pozitia puterii politice de la acel moment. Raspunsul nr. 3 : In spatele fiecaruia dintre aceste evenimente au stat oameni importanti ai regimului. Raspunsul nr. 4 : In cazul nici unuia dintre aceste evenimente, vinovatii nu au raspuns in corpore. Raspunsul nr. 5 : Aceste evenimente de care aminteam ar putea face parte dintr-o trilogie romaneasca — cu accente mai tragice decat Apusul de soare, al lui Delavrancea. O trilogie a batei si a terorii. O trilogie din care partea I — cea referitoare la evenimentele care au marcat existenta Postului Radio Europa Libera (care avusese menirea de a duce un razboi psihologic din spatele Cortinei de Fier, impotriva regimurilor totalitare) — "Cold Waves. Razboi pe calea undelor", tocmai a avut, zilele acestea, premiera nationala. Probabil, peste ani — timp in care anchetele in cazul Revolutiei si al Mineriadelor vor ramane in acelasi stadiu, pana cand nu se va mai putea face nimic pentru reechilibrarea balantei intre nedreptate si dreptate — vreun regizor le va transpune pe celuloid, iar un ziarist va face o remarca amara, cum, referindu-se la episodul Radio Europa Libera, a facut, in Dilema Veche, Mircea Vasilescu : "(...) povestea care merita ascultata de cei tineri, care — din fericire pentru ei — n-au trait sub comunism, dar — din nefericire pentru ei — sunt contemporani cu Ilie Merce si Nicolae Plesita. In Europa libera de azi, o poveste despre «Europa Libera» de ieri este neaparat necesara".

Interesant, insa, cum a facut destinul ca, in decembrie, inca simbol al revolutiei romane de la ‘89, sa se suprapuna evenimente care nu fac altceva decat sa ne reaminteasca de nedreptati ramase nejudecate si necondamnate. Sa ne reaminteasca de modul in care oameni politici sau cu functii politice ai garniturii post-decembriste, in calitatea lor nerecunoscuta de membri ai fostei garnituri politice, au sabotat iesirea la lumina a adevarului si condamnarea vinovatilor, intr-un acces, firesc de altfel, de autoconservare...

Probabil, luna aceasta vom avea si la Timisoara, premiera povestii "Europei Libere", Cold Waves. Razboi pe calea undelor. S-ar putea ca din public, sa ne salute cordial si cu un zambet format in ani de zile in care au fost vedete media, chiar artizani ai punerii in scena a operatiunii "Eterul" — prin care regimul de la Bucuresti a urmarit reducerea la tacere a oamenilor care, in anii ‘70 - ‘80, de la München, le spuneau romanilor ce se intampla in Romania. Asa ca de ce nu i-am avea printre noi pe Ilie Merce sau pe generalul Nicolae Plesita, poate chiar intr-una din zilele 16 - 22 decembrie?

In schimb, in acest decembrie il vom avea sigur printre noi pe Miron Cozma, cel care a pus la punct intelectualitatea ori de cate ori aceasta ameninta, prin actiuni pasnice si prin luari de pozitie inteligente si convingatoare, sa pericliteze pozitia puterii, ori atunci cand a trebuit sa-i faca loc acesteia in varful piramidei, printr-o noua varsare de sange. Asa am avut sapte mineriade si un singur vinovat. Oficial.

In rest, mai putem sarbatori, intr-una din zilele 16 - 22 decembrie, inca un an in care nu stim cine si de ce a tras in manifestanti, inca un an in care despre Legea lustratiei s-a vorbit la viitor. Un viitor indepartat, incert, intangibil.



Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres