Întârzierea cu care Casa de Asigurări de Sănătate îşi achită sumele aferente plafonelor de medicamente gratuite şi compensate ar putea face ca zeci de farmacii timişene din mediul rural să-şi închidă porţile. Astfel, mii de oameni vor fi constrânşi la turism farmaceutic, trebuind să facă, lunar sau săptămânal, călătorii către localităţile învecinate unde mai funcţionează farmacii sau care au unităţi farmaceutice ce mai eliberează medicamente compensate şi gratuite.


75% dintre farmaciile din ţară – risc de incapacitate de plată

Starea în care se găsesc în prezent foarte multe farmacii din mediul rural a stârnit îngrijorare la cel mai înalt nivel, Ministerul Sănătăţii primind în ultimele luni zeci de interpelări parlamentare în care era atenţionat că unităţile farmaceutice de la sat sunt la un pas de faliment. „Conform prognozelor la nivel naţional, 75% dintre farmaciile din ţară vor intra în incapacitate de plată. Farmaciştii nu-şi mai pot permite să elibereze medicamente compensate şi gratuite din cauza prea multor datorii către furnizori, soluţia ultimă fiind insolvenţa. Situaţia farmaciilor de la ţară e mai dramatică decât la oraş. La ţară, oamenii nu au bani, ei caută să ia medicamente gratuite. Casa de Asigurări de Sănătate nu mai are de unde să deconteze sumele de bani necesare achitării medicamentelor către furnizori”, spune deputatul Adrian Gurzău, unul dintre cei care au atenţionat Ministerul Sănătăţii cu privire la situaţia farmaciilor din mediul rural.
Aşa cum a transmis însă, Ministerul Sănătăţii nu are soluţii viabile pentru rezolvarea situaţiei. „Precizăm că anul 2009 a fost un an dificil pentru toate sectoarele economiei, în Sănătate însă gradul de dificultate a fost în mod evident resimţit într-o măsură mai mare dintr-un motiv extrem de simplu : Sănătatea este cu impact direct asupra fiecărui cetăţean, chiar înainte de a se naşte şi până în ultima zi. Problemele cu privire la situaţia farmaciilor sunt problemele cu care sistemul sanitar s-a confruntat an de an, cu atât mai mult în anul 2009, când a fost necesar să se recurgă la o serie de măsuri menite să asigure continuitatea în acordarea serviciilor medicale şi, evident, a medicamentelor. Semestrul II al anului 2009 a fost cu siguranţă una dintre cele mai dificile perioade pentru farmacişti deoarece acestora, conform termenelor scadente, în anul 2010 li se eliberează medicamentele eliberate în partea a doua a anului 2009”, a fost punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, exprimat prin vocea ministrului Cseke Attila.


Farmaciile din mediul rural – risc crescut de faliment

Preşedintele Colegiului Farmaciştilor Timiş, Ana Miclea, spune că, în actualul ritm de decontare de către Casa de Asigurări de Sănătate a sumelor aferente medicamentelor compensate şi gratuite, eliberate de farmacii, vor fi destul de multe unităţi farmaceutice din Timiş care vor ajunge la faliment, cu precădere în mediul rural. „În mod categoric, farmaciile timişene de la sat sunt cele mai expuse. Dacă la oraş farmaciile mai vând produse nesupuse regimului de compensare, în mediul rural, unde posibilităţile financiare ale populaţiei sunt mai reduse, farmaciile se bazează pe vânzarea de medicamente gratuite şi compensate. Or, dacă de la Casa de Asigurări de Sănătate nu se face plata la timp a sumelor aferente medicamentelor gratuite şi compensate, aceste farmacii sunt efectiv blocate, şi în scurt timp îşi vor închide definitiv porţile”.
Având în vedere că de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate s-au făcut plăţi pentru medicamente compensate de abia pentru luna septembrie a anului trecut, situaţia farmaciilor, în special a celor din mediul rural, este una deloc optimistă. „Sunt foarte multe farmacii care sunt date în judecată de furnizori, pentru întârzierile de plată, care de fapt sunt cauzate de întârzierile decontării sumelor de către Casa de Asigurări de Sănătate. În acest gen de procese se poate cere falimentul farmaciilor care nu şi-au achitat datoriile către furnizori. De aceea, foarte multe farmacii, mai ales din mediul rural, ar putea dispărea. În momentul de faţă nu ştiu dacă mai există vreo farmacie din Timiş care să nu fi primit notificări de la furnizorii de medicamente pentru întârzierile în plata facturilor. Dacă aceste notificări rămân fără urmări, instanţa e următorul pas. Farmaciile fac tot felul de jonglerii, încercând să plătească furnizorii unde sunt cele mai mari întârzieri sau cele mai mari asume, sau pe cei care ameninţă că sistează furnizarea produselor farmacutice”, menţionează preşedintele Colegiul Farmaciştilor Timiş.
Ana Miclea mai spune că, în general, reţeaua de farmacii a încercat să acopere aproape tot teritoriul judeţului. „În comune au fost înfiinţate farmacii care au încercat să-şi deschidă puncte şi în satele aparţinătoare, puncte pe care să le deservească măcar două zile pe săptămână”.
Însă în varianta în care situaţia financiară a farmaciilor se va înrăutăţi, iar multe vor intra în faliment, vor fi zone destul de mari din judeţ unde nu va mai exista nici un punct farmaceutic, oamenii fiind nevoiţi să călătorească zeci de kilometri pentru a-şi procura medicamentele necesare.
Multe farmacii cu întârzieri la plata furnizorilor trebuie să suporte o presiune constantă venită din partea recuperatorilor. „Sunt furnizori care fac presiuni mari pentru recuperarea sumelor restante, dau în judecată farmaciile şi le blochează activitatea. Toată această situaţie e generată de întârzierile plăţii sumelor aferente medicamentelor compensate şi gratuite. Nu e normal ca o farmacie care îi furnizează bolnavului un medicament gratuit sau compensat, în momentul în care acesta are nevoie, să-şi primească banii cu întârzieri de şase -şapte - opt luni, poate şi mai mari”, afirmă farmacista Rodica Vlad, proprietarul reţelei de farmacii „Vlad”.


Farmaciile din mediul rural trăiesc din compensate

Ioan Uivaroşi, vicepreşedintele Colegiului Naţional al Farmaciştilor, confirmă că, într-adevăr, probabilitatea ca farmaciile din mediul rural să dea faliment primele, din cauza întârzierilor la plata sumelor aferente medicamentele compensate şi gratuite, este mult mai mare decât la cele din mediul urban. „Avem foarte multe semnale că, dacă situaţia nu se schimbă, un număr foarte mare de unităţi farmaceutice din mediul rural vor intra în faliment. Ele sunt de fapt primele expuse în relaţia cu Casa de Asigurări de Sănătate. Pentru că multe trăiesc din vânzarea de medicamente compensate şi gratuite. La ele situaţia nu poate fi cât de cât menţinută pe linia de plutire prin vânzarea de cosmetice sau alte produse necompensate, plătite pe loc. Dacă sunt întârzieri la plată, la oraş, poate că se mai descurcă farmaciile, mai vând un plasture, mai vând un şampon. La sat, lumea nu prea are bani, iar de la farmacie îşi procură medicamente compensate şi gratuite, cu precădere”.
Reprezentantul Colegiului Farmaciştilor declară însă că în majoritatea judeţelor restanţele la plata medicamentelor compensate şi gratuite sunt la fel de mari. „În foarte multe judeţe plăţile sunt cam tot la termenul de la dumneavoastră din Timiş – în sensul că abia acum s-au dat banii pentru luna septembrie. Poate mai sunt diferenţe mici, de la un judeţ la altul, dar situaţia nu e cu mult mai bună niciunde”.


Plafoane epuizate

Pe lângă faptul că multe farmacii din mediul rural riscă falimentul, o parte au avut aprobate plafoane destul de mici de medicamente gratuite şi compensate, terminate rapid. Aşa se ajunge în situaţia ca localnicii, în varianta în care nu mai găsesc medicamente compensate la farmacia din localitatea lor, să fie nevoiţi să se deplaseze în localităţile învecinate, sperând că plafonul pentru medicamente gratuite şi compensate nu s-a terminat la farmaciile de acolo.
Potrivit situaţiei farmaciilor din judeţ care mai au fonduri pentru medicamente compensate şi gratuite, situaţie centralizată pe 29 iunie de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, erau destule comune, cum ar fi Balinţ, Denta, Livezile, Lovrin, Voiteg, Pesac, Pietroasa în care nici o farmacie nu avea vreun leu disponibil pentru eliberarea de medicamente compensate sau gratuite. Erau şi farmacii, precum cele din Remetea Mare, care mai aveau disponibil pentru eliberare de medicamente compensate şi gratuite un fond de 770 de lei, sau de 521 de lei în Beregău Mare, ori 409 lei în Belinţ, plafoane care nu ajung nici pentru onorarea unei singure reţete, în cazul unei afecţiuni cronice. 
Consumul de medicamente compensate şi gratuite a fluctuat în judeţ, de la 18,4 milioane de lei în ianuarie, la 12,6 milioane de lei în februarie, 15,4 milioane de lei în martie, 12,7 milioane de lei în aprilie, 13,4 milioane de lei în mai, ajungând la 8,9 milioane de lei în iunie. Deja, la jumătatea anului, s-a depăşit bugetul judeţean estimat iniţial, de 76,9 milioane de lei, suma „pe minus” fiind de 4,7 milioane de lei.
În aceste condiţii, unele farmacii din comunele unde există o putere de cumpărare ceva mai mare nu au mai încheiat contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate, pentru furnizarea de medicamente compensate şi gratuite. „Până la urmă, aceste contracte au o natură comercială, fiind încheiate între un cumpărător şi un furnizor de servicii. Nimeni nu are cum să oblige aceste farmacii să-şi încheie contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate, dacă există nemulţumiri legate de plată, de exemplu”, susţine Ioan Uivaroşi.