Considerat în statele vest-europene una dintre cele mai profitabile şi de viitor activităţi, turismul continuă să fie privit în România ca o chestiune marginală, care beneficiază de alocări insignifiante din bugetele locale de investiţii. Şi Timişul se înscrie în această tendinţă naţională, turismul în judeţ fiind într-o criză acută de strategii de dezvoltare şi promovare.


Potenţial turistic nevalorificat

Nici măcar Consiliul Judeţean Timiş nu pare mulţumit de felul în care e promovat turismul în ju­deţ. În ultima strategie de dez­voltare a judeţului se specifică faptul că potenţialul turistic al Ti­mişului este constituit în princi­pal din obiective de turism cultu­ral, lipsind atracţiile naturale, că zona are o istorie bogată, exis­tând posibilităţi multiple de valo­rificare a obiectivelor istorice şi că, de asemenea, în judeţ au fost create rezervaţii şi arii protejate, dar numai o mică parte dintre acestea au fost amenajate pentru a permite accesul turiştilor. O resursă nevalorificată, se specifi­că în acceaşi Strategie, o consti­tuie „turismul alternativ, pentru care există câteva zone prielnice (de exemplu, Lacul Surduc) dar ne-amenajate corespunzător”.

Aşa se face că, în prezent, în judeţ, susţin reprezentanţii C.J.T., capacităţile de cazare exis­tente nu sunt valorificate decât în mică măsură, iar turismul practicat a rămas cu preponde­renţă unul de afaceri, concentrat în special în centrele urbane, unde s-au înmulţit în ultimii ani hotelurile care oferă servicii de cazare de rang înalt.

În ceea ce priveşte turismul rural (şi în special agroturismul), acesta este ca şi inexistent, re­pre­zentanţii C.J. Timiş apreciind că este slab dezvoltat.

Fără ajutor din partea statu­lui, afacerile aferente turismului s-au dezvoltat singure, ajungând să reprezinte aproximativ 3% din cifra de afaceri a întreprinde­rilor active în judeţ, faţă de 1,1% în 2004. Chiar şi productivitatea pe angajat, în activităţile de turism, este, în Timiş, una bună, în acest sector fiind angajaţi în prezent peste 6.100 de salariaţi.

Deci, deşi există perspective de dezvoltare şi de obţinere a unor profituri semnificative, turismul în Timiş continuă să fie insuficient promovat şi susţinut.


Bile albe şi bile negre

În accepţiunea C.J. Timiş, e loc de mult mai bine în ceea ce priveşte turismul. În ultima Stra­tegie de dezvoltare a judeţului Timiş, reprezentanţii C.J. Timiş menţionează o listă întreagă de puncte slabe care fac ca turismul în zonă să fie mai puţin atractiv şi pentru poten­ţia­lii clienţi, dar şi pentru potenţialii investitori. În acest sens, se enumeră lipsa unui sistem unitar de administrare a zonelor pro­te­jate care să permită practicarea turismului în aceste zone, polua­rea, lipsa punctelor de informare şi a hărţilor turistice, lipsa infra­structurii de acces către obiec­ti­vele turistice, lipsa resurselor umane specializate în domeniu, lipsa organizaţiilor de promovare a turismului rural, lipsa siste­mu­lui de colectare a gunoiului me­najer şi folosirea bazinelor râuri­lor ca şi groapă de gunoi a satu­lui, oferta de servicii turistice de slabă calitate, degra­darea pro­gresivă a patrimoniului cultural-turistic, şi lista ar putea continua.

Aspectele pozitive sunt puţi­ne, şi multe sunt de natură să stâr­nească zâmbete, cum e cazul unor atuuri gen populaţie deosebit de ospitalieră şi prietenoasă, fol­clorul şi tradiţiile locale culinare sau existenţa excedentului de spa­ţii de locuit în gospodăriile din zona rural, considerate toate puncte tari de către C.J. Timiş.


Număr mare de clienţi pe segmentul de turism de afaceri

Deşi ar fi fost extrem de utilă înfiinţarea unui compartiment sau a unui birou judeţean de tu­rism, coordonat de C.J. Timiş, acest lucru nu s-a întâmplat în ultimii ani, deşi o asemenea struc­tură exista înainte de 1989.

Cu mari eforturi s-a reuşit înfiinţarea, de către Primăria Timişoara, cu asistenţă germa­nă, a unui Centru de Informare Turis­ti­că, creat în ideea de oferi infor­maţii utile vizitatorului despre Timişoara : trasee turistice în oraş şi în zonă, servicii turistice, posibilităţi de cazare, modalităţi de petrecere a timpului liber şi in­formaţii despre evenimente orga­nizate în oraş şi în regiune, rezer­vări de bilete de tren sau avion.

Problema e că serviciile ofe­rite de această structură sunt cen­trate, cum e şi normal, pe Timi­şoara, Centrul fiind subordonat Primăriei. „În principal, oferim informaţii legate de Timişoara. Însă, în măsura în care dispunem de date şi ni se solicită acest lucru, oferim şi informaţii legate de trasee turistice din Banat, ac­cesul în anumite zone sau eve­ni­mentele de interes turistic”, spu­ne Lucia Solomon, coordonato­rul Infocentrului Turistic Timişoara.

Ar exista potenţial pen­tru crearea unei structuri simila­re la nivel judeţean, mai ales că la Infocentrul timişorean numărul turiştilor care apelează la această structură şi solicită date de inte­res turistic este în creştere. „Am avut o uşoară scădere, normală, de altfel, pe perioada iernii, însă în comparaţie cu anii trecuţi, tendinţa este una de creştere a numărului celor care vin să ne solicite informaţii”, precizează Lucia Solomon.


Număr de turişti în creştere, la Buziaş

Tendinţa de creştere a numă­rului total de turişti inte­resaţi de Timiş este con­firmată şi de Sorin Mun­tea­nu (foto), directorul Staţiunii Balneare Buziaş: „Există, într-adevăr, o ten­dinţă de creştere a nu­mărului de turişti. Noi, vârful, l-am atins undeva în anul 2008. După care a venit acest con­text legat de criza economi­că, şi am avut o scădere uşoară a numărului turişti­lor, însă în prezent perspec­tivele sunt bune şi există şanse ca în 2011 să avem un număr de turişti cel puţin egal cu cel din 2008”.

Creşterea numărului de turişti, remarcată în ultimele luni, se datorează, explică Sorin Munteanu, şi investiţiilor pe care Staţiu­nea Balneară Buziaş le-a făcut : „E vorba, de exem­plu, de noua piscină, ca şi de sala de conferinţă, investiţii care ne-au adus mai mulţi turişti pe segmentul spa, respectiv business”.


Turismul cinegetic, posibilă sursă de profit

În ultimii ani, în Timiş s-a manifestat interes, pe lângă turismul de afaceri, şi faţă de turismul cinegetic. Şi C.J. Timiş este de acord că „în apropierea graniţei cu Serbia există o zonă de in­teres cinegetic major, cu o suprafaţă de 11.491 ha, din care o bună parte se întinde pe teritoriul administrativ al localităţilor Comloşu Mare, Lenauheim, Bulgăruş, Vi­zejdia, şi pe o bună parte a oraşului Jimbolia”.

Însă reprezentanţii Aso­ciaţiei Judeţene a Vânăto­rilor şi Pescarilor Sportivi spun că actualul context economic şi s-a spus cuvân­tul pe acest segment. „Anul acesta, suntem destul de dezamăgiţi, se pare că criza economică s-a mani­fes­tat şi în acest sector. Sezonul va începe pe 15 mai şi, dacă în alţi ani, aveam re­zervate absolut toate ofer­tele de turism cinegetic disponi­bile, în prezent nu există nici măcar o singură rezer­vare. Rămâne de văzut ce se va întâmpla după 15 mai”, spune Cornel Lera, preşe­dintele A.J.V.P.S. Ti­miş.

Problema este că in­clusiv acest gen de turism, care poate aduce venituri mari în judeţ şi încasări la bugetul de stat, prin taxele pe trofeu percepute, nu e suficient promovat de către administraţia judeţeană.

Interes există, însă turiştii străini care vin în Timiş să vâneze nu prea ştiu de unde să ia informa­ţiile necesare legate de ca­zare, tarife, fonduri de vân­toare disponibile, iar la ni­vel judeţean ar fi trebuit să li se pună la dispoziţie, în mod organizat şi struc­tu­rat, aceste date. „Am avut în anii trecuţi destul de mulţi vânători veniţi din Italia, Austria, Germania, ţările nordice, Spania, Fran­ţa, dar am avut şi turişti care au venit din SUA sau din Canada să vâneze în Timiş. În general, majori­tatea pre­feră vânatul ma­re, căprior sau mistreţ. Turiştii italieni preferă însă vânătoare de păsări – fa­zani, turturele, prepeliţe sau sitari”, mai spune Cornel Lera.


Potenţialul Timişului : turismul balnear, istoric, de afaceri şi agroturismul

Conform C.J. Timiş, în Stra­te­gia sa legată de dezvoltarea jude­ţu­lui, în zonă ar trebui spriji­nite o serie de tipologii clare de tu­rism. Este vorba în primul rând despre tu­rismul balnear, sector un­de, spun repre­zentanţii administra­­­ţiei judeţene, se im­pune reabi­li­tarea, extinde­rea şi moderniza­rea staţiunilor balnea­re, stimu­larea investiţiilor, care valorifică resursele naturale cu valoare te­rapeutică, dezvoltarea facilităţi­lor specifice pentru tra­tamentul de prevenţie wellness şi dezvolta­rea facilităţilor de enter­tainment.

Urmează turismul istoric, unde se doreşte promovarea turismului religios, a programelor turistice tematice pentru valorifi­carea artei populare, promova­rea turismului etnic, a circuitelor cultural - turistice şi identificarea de noi trasee turistice.

În cazul turismului de afa­ceri, se are în vedere, conform aceleiaşi Strategii de dezvoltare, încura­ja­rea investiţiilor în centre hotelie­re de categorie business şi stimula­rea dezvoltării infrastruc­turii pentru ma­nifestări expozi­ţionale de an­ver­­gu­ră zonală, naţională şi internaţională.

Pe componenta de agro­tu­rism se vrea amenajarea de infra­­struc­turi destinate unor activităţi turis­tice speciale, stimularea ela­boră­rii planurilor de amenajare şi de ma­nagement a zonelor cu po­tenţial turistic, dezvoltarea structurilor de cazare şi de agre­ment specifice turismului eco şi agro, promovarea brandurilor spe­cifice eco şi promovarea produse­lor specifice satului: folclorice, gastronomice şi stil rural de viaţă.

În plus, se doreşte valorifica­rea zonelor cu potenţial turistic din judeţ, fiind enumerate zonele Munţii Poiana Ruscă, lacul Surduc, Făgetul, Timişoara şi Buziaşul dar şi promovarea unor noi forme de turism, de sporturi extreme şi de aventură şi de echitaţie.

Rămâne de văzut însă câte dintre aceste intenţii se vor mate­ria­liza în perioada următoare, cu ajutorul finanţărilor europene sau de la buget.