Una dintre cele mai dezbătute iniţiative legisla­tive din ultima perioadă, Legea privind reducerea cotei de TVA la alimentele de bază, este privită cu scepticism în vestul ţării. Conducerea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş apreciază că în actuala conjunc­tură, când piaţa e dominată de monopoluri, reducerea cotei TVA la alimente ar putea să-i îmbogăţească pe speculanţii din domeniul alimentar, fără să ajute cu nimic populaţia.


O propunere suspectă de populism

De câteva luni, o propune­re legislativă făcută de Dan Voicu­lescu, în privinţa reducerii co­tei de TVA la alimentele de bază, a iscat numeroase controverse. Dacă susţinătorii ei sunt de pă­rere că ar fi un demers bineve­nit, care ar veni în sprijinul unor categorii de populaţie cu venituri mici, afectate din plin de criza economică şi progno­zata criză financiară, există destule voci care sunt de părere că, în actualul context, res­pec­tiva lege nu ar face altceva de­cât să crească deficitul bugetar, aducând venituri mari specu­lanţilor, fără ca populaţia să re­simtă vreun efect pozitiv. Promotorii cotei reduse de TVA la alimente susţin că aceas­ta ar trebui să se aplice pen­tru livrarea de pâine, carne proas­pătă, lapte de consum, ulei ve­getal, zahăr şi produse ex­pan­date din cereale.

Până acum, propunerea le­gislativă a primit aviz ne­gativ din partea Preşedinţiei şi a Guvernului pe motiv că “un ast­fel de TVA redus ar determina o scădere semnificativă a înca­sărilor bugetare şi, prin urma­re, majorarea deficitului buge­tar dincolo de limita stabilită de 4,4% pentru 2011”.

Totuşi, din acest punct de vedere, dacă argumentele Pre­şe­dinţiei cu privire la respinge­rea acestui proiect de lege sunt oarecum de bun simţ, cele ale ministrului de Finanţe, Gheor­ghe Ialomiţianu, dintr-un răs­puns la interpelările unor parla­mentari, inclusiv din Timiş, pe această temă, sunt cel pu­ţin surprinzătoare : Acesta spune că datele pu­blicate de Institutul Naţional de Statistică arată că în cei doi ani de criză puterea de cumpărare a fost afectată, dar nu într-o pro­porţie majoră şi că datorită măsuri­lor întreprin­se de Guvern, pute­rea de cumpă­rare a veniturilor populaţiei a fost doar cu 5% sub cea din 2008, deşi scăderea eco­nomică a fost de 8,3%. “Evolu­ţia pozitivă a ve­niturilor băneşti, foarte apropia­te de nivelul infla­ţiei, a permis gospodăriilor să-şi conserve şi chiar să-şi majore­ze cheltuielile pentru alimente. Practic, ponde­rea acestora în veniturile medii ale unei gospo­dării s-a menţi­nut la aproxima­tiv 24%. Cu atât mai mult cu cât rata sărăciei relative în Ro­mânia este mai mică decât cea înregistrată în anul 2008”.


Rezerve manifestate în Timiş

Conducerea Direcţiei pen­tru Agricultură şi Dezvoltare Rura­lă Timiş este de părere că o re­ducere a TVA-ului la alimente, ţinând cont inclusiv de speci­fi­cul pieţei locale, ar putea să adu­că venituri mari speculanţilor, fără să fie resimţită de popu­laţie. Tiberiu Lelescu, direc­torul D.A.D.R. Timiş, spune că dacă preţurile ar scădea, ar fi o măsu­ră bună din punct de ve­dere al consumatorilor, dar se declară sceptic că lucrul acesta s-ar pu­tea întâmpla fără să aibă repercu­siuni negative. “Cred că dacă TVA-ul la alimentele de bază ar scădea cu 19%, el ar fi compen­sat imediat de o creştere sem­ni­ficativă a adaosurilor comercia­le practicate. Ceea ce înseam­nă că diferenţa s-ar simţi, în mod pozitiv, în buzunarul celor care tranzacţionează produse ali­mentare, nicidecum în buzuna­rul consumatorilor. Din experienţe trecute, ori de câte ori au fost scă­deri conjuncturale de preţuri la unele produse, comercianţii au preferat să păstreze acelaşi preţ la raft, maximizându-şi pro­fituri­le, prin mărirea adaosului comer­cial”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Din punctul său de vedere, preţurile ar trebui să scadă în mod normal ca urmare a concuren­ţei de pe piaţă şi diversităţii oferte­lor, însă acest lucru nu e posibil din cauza multiplelor cazuri de monopol, manifestate inclusiv pe piaţa din Timiş.

Directorul Di­recţiei Agricole Timis acuză că mediul concuren­ţial normal este viciat : “Se ma­nifestă o lipsă de opţiuni şi mono­polurile create nu se pot lichida. Există, în ves­tul ţării, tendinţa formării unui monopol pe piaţa cărnii de porc şi un monopol le­gat de abatori­za­re, apoi, un mo­nopol manifes­tat pe piaţa lapte­lui, un monopol al supermarke­turilor, care au li­chidat în timp mi­cile magazine, pentru a regla preţurile pe piaţă după cum vor. E un monopol in­clusiv pe pieţele de gros, contro­la­te de interme­diari şi speculanţi, care, de ase­menea, dictează şi menţin ridi­cate preţurile”. Tibe­riu Lelescu se declară revoltat că în Timiş nu există niciun abator autori­zat, în afară de cel al Smith­field-ului, porcii trebuind duşi pentru abatorizare în Har­ghita sau Vâlcea.

Şi tot revoltat este şi de fap­tul că României i se interzice în continuare culti­varea plantelor modificate ge­netic, în timp ce, în toată Europa, în zootehnie se fo­loseşte soia modificată gene­tic. “Cât nu vor dispărea aceste ano­malii, lucru­rile nu se vor schim­ba din punct de vedere al preţului final, de raft, al produselor ali­mentare, indiferent de cât scade TVA-ul”, consideră Tiberiu Lelescu.


Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România : “Consiliul Concurenţei ar trebui să îşi facă mai des simţită prezenţa”

Mai puţin sceptic este fos­tul senator P.S.D. timişean Vio­rel Matei (foto), preşedinte al Fede­raţiei Naţionale a Produ­căto­rilor Agricoli din România, ca­re consideră că, din punctul de vedere al populaţiei cu ve­nituri mici, reducerea TVA-ului la alimentele de bază ar fi o mă­sură excepţională. Viorel Matei apreciază că, aplicată, această măsură ar duce la o scădere a evaziunii fiscale în industria alimentară şi ar da dreptul oa­menilor cu venituri mici să mă­nânce cu 20% mai mult. “Cred că ar trebui să i se explice ro­mânului că acum, în loc să mă­nânce un kilogram de salam, mâncă 760 de grame, restul fiind cota TVA-ului. Cred că scăderea TVA-ului va acce­le­ra piaţa produselor alimen­tare, ceea ce va duce la noi şi noi scăderi de preţuri. Însă se pare că în locul TVA-ului dimi­nuat se pregăteşte o taxare in­versă a producătorilor agricoli, cărora, din vară, li se va cere să plătească TVA-ul pe loc şi să-l recupereze apoi de la stat la Sfântul Aşteaptă. Sunt con­cerne americane din dome­niul alimentar care aşteaptă de patru ani rambursări de TVA de la statul român şi au făcut demersuri şi la Ambasada SUA, dar fără niciun rezultat”.

Viorel Matei mai spune că e posibil ca, într-adevăr, spe­culanţii din domeniul alimentar să încerce să profite de o ase­menea iniţiativă, pentru a-şi ma­ximiza profiturile, însă afirmă că ar fi de datoria Consiliului Concurenţei să intervină pen­tru a sancţiona şi limita abu­zurile. “Consiliul Concurenţei trebuie să îşi facă datoria şi să limiteze inclusiv adaosurile comerciale puse abuziv la ali­mente de bază, şi tendinţa de a institui monopoluri pe piaţă, pentru menţinerea unor pre­ţuri artificiale”.


O piaţă cu tendinţe de monopol

Investigaţiile de până acum ale Consiliului Concurenţei confirmă ten­dinţa creării unor monopoluri pe anumi­te sectoare ale industriei alimentare.

De exemplu, o anchetă terminată recent de Consiliul Concurenţei, le­gată de piaţa de desfacere a laptelui, arată că pe toată zona de vest există doar 15 cumpărători de lapte de la producători, când numărul normal ar fi trebuit să fie mult mai mare. “În ju­deţele Iaşi, Vaslui, Timiş, Vâlcea, Dolj, Gorj, Giurgiu, Buzău, prin reţeaua de centre de colectare autorizate sau în curs de autorizare cumpără lapte doar un singur procesator, el fiind şi proprie­tarul acestor centre”, precizează Consiliul Concurenţei, care mai spune că această situaţie este favorizantă pentru tentativele de controlare a pre­ţurilor de pe piaţă. În Timiş, relevă aceeaşi anchetă, sunt în curs de dispa­riţie centrele de colectare independen­te a laptelui, toate fiind proprietatea marilor procesatori.

Anomalii se remarcă şi pe piaţa de carne – deşi are 38 de ferme de porci, Timişul are cele mai mari preţuri din ţară la carnea de porc.

Aceeaşi tendinţă de monopol se remarcă pe o bună parte din piaţa vestică a cerealelor, aşa că anul trecut, potrivit cotaţiilor anunţate de Mi­nisterul Agriculturii, zona de vest a ţării a ajuns să aibă cel mai mare preţ al grâului pentru panificaţie, ceea ce a dus la realizarea unor scumpiri spec­taculoase ale produselor de morărit şi panificaţie.

Consiliul Concurenţei a confirmat că pe piaţa cerealelor au apărut în­ţelegeri de cartel, care ajung să dicteze preţul grâului pe zone din ce în ce mai mari, prin cumpărarea directă de la producători, în cantităţi mari, şi revân­zarea la preţuri aliniate. Din cauza acestor carteluri, producătorii agricoli au fost nevoiţi să vândă şi ei la preţuri mici unor samsari de cereale, rezulta­tul acestor fenomene fiind o reducere semnificativă a suprafeţei cultivate cu grâu în vestul ţării. S-a ajuns astfel de la 263.495 de hectare în 2005, la 210.000 de hectare anul trecut, scăderea su­prafeţei fiind mai mare de 20% în de­curs de patru ani. Producţia de grâu pe vestul ţării a scăzut şi ea, de la 855.000 de tone, în 2005, la mai puţin de 750.000 de tone, în 2009.

Faptul că Timişul este un “teren de joacă” pentru samsarii de pe piaţa cerealelor este dovedit şi de faptul că este al doilea judeţ din ţară, după Con­stanţa, în ceea ce priveşte capacitatea de stocare a grâului. Astfel, în judeţ pot fi stocate 1,3 milioane de tone de grâu, adică aproape dublul capacităţii de producţie de pe toată zona de vest a ţării, ceea ce înseamnă că în Timiş sunt con­centraţi extrem de mulţi agenţi econo­mici specializaţi pe achiziţionarea unor cantităţi foarte mari de grâu, depo­zi­tarea şi vânzarea la momentul oportun – de obicei, atunci când rezervele se termină şi preţurile cresc.