În 2007 se deschidea şi în Timiş posibilitatea unor afaceri imobiliare extrem de profitabile, prin prevederile legislative care permiteau cadrelor medicale să-şi achiziţioneze cabinetele în care lucrau, la preţuri de zeci de ori mai mici decât ale pieţei. După ce majoritatea acestor spaţii s-au vândut în Timiş, Curtea Constituţională a anulat ordonanţa care permitea vânzarea lor, însă acest lucru nu a mai produs nici un fel de efect. Prin instanţă Consiliul Judeţean este acum obligat să vândă ultimele două spaţii de acest fel, la un preţ de 50 de euro metrul pătrat.


Ultimele două spaţii, vândute cu forţa de către C.J.T.

În cursul acestei luni, existând şi o propunere de hotărâre de consiliu jude­ţean în acest fel, administraţia judeţea­nă va fi obligată să vândă ultimele două spaţii cu destinaţia de cabinete medica­le pe care le mai are în proprietatea sa.

Preţurile cu care vor fi în străină­ta­te aceste spaţii sfidează cele practicate pe piaţa imobiliară, cu toate scăderile generate de criză. Astfel, un spaţiu de 74 de metri pătraţi, pe Calea Sever Bocu, se vinde cu preţul de 3.393 de euro, fără TVA. La fel, în aceeaşi zonă, un spaţiu de 116 metri pătraţi este vândut cu 5.288 de euro, fără TVA.

Reprezentanţii Consiliului Jude­ţean Timiş explică şi motivele vânzării la aceste preţuri extrem de mici : „În conformitate cu O.U.G. nr. 110/2005 (n.r. – actul normativ prin care s-a dat posibilitatea achiziţionării acestor spa­ţii) preţul de vânzare pentru cabinete este în municipiul Timişoara de 50 eu­ro/mp. În cazul în care construcţiile sunt mai vechi de 30 ani se face o reducere de 10%, iar pentru teren este de 1 euro/mp”.

C.J. Timiş mai spune în comple­ta­re că, în 2006, în urma acestei ordonanţe, a aprobat vânzarea tuturor spaţiilor cu destinaţia de cabinete medicale şi activităţi conexe actului medical aflate în proprietatea privată a judeţului. Du­pă ce, în cursul anului 2007 au fost vân­dute majoritatea spaţiilor de acest fel, Ordonanţa prin care se legifera vân­zarea lor a fost declarată neconstitu­ţio­nală printr-o decizie din 2008 a Curţii Constituţionale.

În patrimoniul privat al Timişului au mai rămas nevândute doar cele două cabinete medicale de pe Calea Sever Bocu, aceste cabinete neputând fi vândute pentru că au făcut obiectul unor procese de clarificare a dreptului de proprietate. Ulterior, în 2008, în ur­ma unui proces dus până la nivelul Înal­tei Curţi de Casaţie şi Justiţie, purtat între Consiliul Judeţean şi S.C. Invest S.A. Timişoara, pentru proprietatea acestor spaţii, litigiul s-a tranşat în fa­voarea C.J. Timiş, imobilele rămânând în proprietatea privată a judeţului Timiş.

Cum la sfârşitul procesului se de­clarase deja neconstituţională Ordonan­ţa care stabilea vânzarea cabinetelor medicale, cumpărarea acestor cabi­nete de către medicii titulari nu s-a mai făcut, neavând o bază legală.

Ulterior, însă, a mai apărut o or­donanţă legată de aceste cabinete, ordo­nanţă în care se stipulează că vânza­rea acestor spaţii nu mai este imperativă, lăsându-se la latitudinea proprietarilor sau administratorilor decizia asupra posibilităţii de vânzare.

Cum însă medicii titulari nu puteau pierde o asemenea tranzacţie, au dat în judecată C.J. Timiş, cerând vânzarea acestor spaţii. Şi, prin decizia definitivă dată în acest an, în dosar, de către Curtea de Apel Timişoara, C.J. Timiş este obligat să vândă, în aceleaşi condiţii, şi aceste două spaţii. „S-a mers pe argu­men­taţia că nu e normal ca în cazul aces­tor două cabinete rămase, medicii titulari să nu beneficieze de posibilitatea de a cumpăra, ca toţi ceilalţi. Şi au avut câş­tig de cauză în instanţă, iar acum sun­tem obligaţi să vindem spaţiile la pre­ţurile respective”, explică Viorel Sas­ca, şeful Comisiei Economice a C.J.T.


O afacere extrem de profitabilă

Teoretic, aceste cabinete pot fi reutilizate în orice scop doresc noii lor proprietari. Şi aceasta pentru că ordonanţa iniţială care permitea vânzarea acestor spaţii la preţuri de dumping, şi instituia interdicţia, pentru o perioadă de timp, a schim­bării destinaţiei spaţiului în cauză, a fost desfiinţată după un an de zile. Cu alte cuvinte, prin respectiva ordonanţă, medicii au putut să-şi cumpere cabinetele la un preţ foarte mic şi, ulterior, prin decla­rarea drept neconstituţională a Ordonanţei, au rămas cu spaţiile cumpărate şi au scăpat şi de inter­dicţia înstrăinării acestora sau a schimbării destinaţiei.

În Timişoara au fost scoase la bătaie, de către Primăria Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş, peste 100 de spaţii de acest fel, pe Calea Buziaşului şi Calea Lipovei, pe bulevardul Dâmboviţa şi străzile Teiului, Inului, Bucureşti, Aluni, Martir Radu Constantin, Văliug, Canal Bega, Cireşului, Pompiliu Ştefan, Neculuţa, Chişodei, Iancu Văcărescu şi Victor Babeş. Multe dintre aceste spaţii au o suprafaţă foarte mare, de până la 183 de metri pătraţi.