Umbrela C.C.

Invocarea neconstitutionalitatii intr-un act de cercetare penala a devenit un trend. Pe post de fashion-victime – obligate la acest statut, e drept – se intampla sa fie oameni cu bani, cu influenta. Sa luam doar trei exemple.

Cel mai recent caz, datand din ianuarie curent, este cel al dosarului penal in care este cercetat omul de afaceri Zaher Iskandarani, in care acesta a fost trimis in judecata din 2006, acuzat de infractiuni privind operatiuni vamale ilicite cu utilaje de productie a alcoolului si tutunului in afara antrepozitului fiscal si ascunderea unei sume impozabile. Prejudiciul calculat : circa 580.000 de euro. In cazul sau, dupa aproape trei ani de ancheta, avocatii au invocat neconstitutionalitatea modului de constituire a partilor responsabile civilmente in proces, prevazut de un articol din Codul de Procedura Penala.

Tot neconstitutionalitatea si tot pe par-cursul procesului a fost invocata, anul trecut, si in deja faimosul dosar Zambaccian. Aici s-a iesit la defilare in fata Curtii Constitutionale cu exceptiile de neconstitutionalitate privind raspunderea ministeriala, invocate de Adrian Nastase, care s-a simtit "sicanat de procurori" si cu imaginea publica intrata pe deficit. Astfel, procesul de coruptie in care este judecat – pentru luare de mita si obtinere de foloase necuvenite – este suspendat de mai bine de un an. Din martie 2007 si pana acum s-au facut patru pasi care nu numai ca au tinut ancheta in loc, dar au determinat reluarea de la zero a cercetarilor. 1 : in martie 2007, trei judecatori ai instantei supreme au admis trimiterea dosarului la Curtea Constitutionala. 2 : in iulie, C.C.-ul admite exceptia de neconstitutionalitate. 3 : in octombrie, trei judecatori ai instantei supreme decid restituirea dosarului la Directia Nationala Anticoruptie, motivand ca procurorii D.N.A. trebuia sa fi cerut avizul de la Presedintie sau de la Parlament pentru a-l cerceta pe Adrian Nastase. 4 : C.C.-ul respinge contestatia D.N.A. Deci, dosarul a ajuns in punctul 0 al anchetei...

Invocarea neconstitutionalitatii a avut meritul sa salveze de la esuarea in oaze ale uitarii sau ale denigrarii publice si alte personaje cunoscute din presa ultimilor ani prin fapte care nu frizeaza neaparat valoarea. Lovita de neconstitutionalitate, titrau recent agentiile de presa, s-a dovedit, dupa noua ani de functionare, si Legea C.N.S.A.S. Dupa ce Dan Voiculescu a declarat ca aceasta nu urmareste doar deconspirarea, ci promoveaza si raspunderea morala, juridica si politica a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, urmarind indepartarea lor din functiile de demnitate publica si impiedicarea lor de a mai candida pentru alegerea sau numirea in aceste posturi. Momentul revelatiei neconstitutionalitatii legii nu a coincis cu ziua in care C.N.S.A.S. a dat verdictul in cazul Monei Musca sau al lui Balaceanu Stolnici, de exemplu, desi Dan Voiculescu putea initia, prin vocea partidului pe care il conducea atunci un proiect de modificare a legii, ci cu procesul pe care omul politic il avea cu C.N.S.A.S.

Concluzia este simpla, chiar daca nu e la indemana oricui. Daca se impune tergiversarea unui dosar care se apropie de final sau pastarea lui in stand-by pana intr-un moment propice politic ori pana la aparitia in complet a unor judecatori dispusi sa dea alt sens paragrafelor de lege, nu trebuie contestata existenta faptelor care au dus la trimiterea in judecata. Cheia succesului sta in gasirea punctului vulnerabil in actele de procedura si apoi in invocarea neconstitutionalitatii unor paragrafe de lege. Un avocat bine cotat si bine platit face minuni cu hatisul legislativ plin de balbe, antagonisme si canibalisme.