Dacă în Timişoara, de-a lungul ultimilor 20 de ani s-au făcut rapid restituiri de imobile şi terenuri, în dosare care au iscat destule controverse, unei asociaţii agricole timişorene i-au trebuit zece ani de procese pentru a-şi recupera o suprafaţă de păşune. Marţi, la şedinţa Consiliului Local, a fost votat proiectul de hotărâre prin care respectiva asociaţie a fost pusă în posesia a 29 de hectare de păşune în zona Mehala.


Maraton judiciar

Deşi exista o hotărâre definitivă şi irevocabilă dată încă din noiembrie 2010, care prevedea punerea în posesia imediată a Asociaţiei Agricole “Avram Iancu”, din Timişoara, cu o suprafaţă de teren de 29 de hectare, câştigată după zece ani de procese, abia în şe­dinţa de marţi a Consiliului Local Ti­mişoara s-a votat lucrul acesta. Terenul a fost pus la dispoziţia Comisiei muni­cipale de fond funciar pentru a fi redat proprietarilor de drept. “În baza sentin­ţelor civile ale Judecătoriei Timişoara, definitive şi irevocabile, referitoare la drepturile de proprietate asupra pă­şunii, Comisia municipală de fond funciar Timişoara este obligată să facă punerile în posesie”, se arată în res­pectiva Ho­tărâre, adoptată marţi în ple­nul C.L.T.

Suprafaţa face parte din păşunea din zona Mehala, păşune care a fost trecută în proprietatea Timişoarei şi în administrarea Consiliului Local Timi­şoara, încă din 1999.

Abia acum, însă, Primăria a con­statat că respectivele parcele sunt li­bere, ca atare putând fi folosite pentru punerea în posesie a Asociaţiei Agri­cole “Avram Iancu”. 

“Pământul respectiv era al părin­ţilor noştri, în baza Legii Colonizării, din 1930. S-a făcut colonizare în Me­hala, cu o serie de familii aduse din Apuseni, din locul de naştere al lui Avram Iancu”, spune Adam Răchito­van, preşedintele asociaţiei “Avram Iancu”. Începând cu anul 2000, repre­zentanţii Asociaţiei au încercat să-şi recupereze aceste terenuri care le aparţinuseră părinţilor lor, lansându-se într-un adevărat maraton judiciar ce a durat mai bine de zece ani.

Comisia judeţeană pentru stabi­lirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Timiş a validat, în 2008, dreptul de proprietate asupra terenului pentru asociaţia urmaşiilor coloniştilor sosiţi la Timişoara. “Pri­măria ne-a dat în judecată imediat. A dat în judecată inclusiv o serie de membri ai Asociaţiei care au erau decedaţi. Până la urmă am reuşit însă să obţinem o sentinţă definitivă şi irevocabilă, în noiembrie, şi atunci am fost amânaţi cu punerea în posesie până acum”, precizează Adam Ră­chitovan.


Promptitudine în cazuri de împroprietărire controversate

Dacă în acest caz urmaşii foştilor colonişti s-au văzut nevoiţi să aştepte zece ani pentru a fi puşi în posesie, în alte cazuri similare s-a acţionat cu mult mai mare promptitudine, deşi rezul­tatul final a fost controversat.

În ultimul raport de control privi­tor la Primăria Timişoara, Curtea de Conturi consemna o reconstituire a drep­tului de proprietate de teren mai mult decât ciudată, facută tot în zona Me­ha­la. În loc să restituie un teren cu fâneaţă, Primăria Timişoara a făcut o punere în posesie pe un teren ce înglobează şi o porţiune din actuala Piaţă. “Re­feritor la terenul concesionat prin con­tractul de concesiune încheiat de Mu­nicipiul Timişoara cu S.C. Pieţe S.A., care este ocupat de Piaţa Mehala, par­te a obiec­tului acestui contract, a fost atribuit prin sentinţă judecătorească unei persoane fizice, în vederea recon­stituirii dreptului de proprietate priva­tă. Persoana fizică avea dreptul la te­ren fâneaţă şi a primit prin retrocedare te­ren ocupat de construcţii, subterane şi supraterane”, se arată în raportul Curţii de Conturi. Oficialii aceste instituţii spun că astfel a fost creată premisa di­minuării patrimoniului Timişoarei prin cedarea din proprietatea publică a ora­şului a unui teren intravilan, cu curţi şi construcţii, ceea ce a cauzat un preju­diciu de peste 1,12 milioane de lei.