Un ficat virtual, obţinut de cercetătorii europeni

Un ficat virtual a fost pus la punct de cercetătorii europeni, cu scopul de a-i ajuta pe chirurgi să planifice şi să realizeze operaţii pe acest organ vital din organism, arătându-le cu un grad înalt de precizie mărimea şi locul în care se află tumorile.

Câţiva oameni de ştiinţă şi cerce­tători din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Elveţia au construit acest dis­pozitiv în cadrul proiectului PASSPORT (Patient-Specific Simulation and Pre-Operative Realistic Training), care a beneficiat de finanţări europene, a anunţat, săptămâna trecută, Comisia Europeană, citată de Mediafax.

Acest ficat virtual, diferit pentru fiecare pacient, este construit pe baza imaginilor trimise de medicii radiologi către aplicaţia online a programului PASS­PORT. Graţie acestui program, chirur­gii pot să vizualizeze şi să localizeze mai bine eventualele tumori, iar acest fapt îi ajută pe chirurgi atunci când iau decizia de a opera un anumit pacient.

Folosirea ficatului virtual ar trebui să contribuie la creşterea acestui pro­centaj. “Acest proiect reprezintă o rea­lizare majoră, care va permite amelio­rări în ceea ce priveşte diagnosticul şi chirurgia şi va contribui la salvarea unor vieţi”, a declarat într-un comu­nicat Neelie Kroes, comisarul euro­pean pentru Agenda digitală.

Utilizarea fondurilor europene destinate cercetărilor ştiinţifice cu scopul de a îmbunătăţi cunoştinţele medicale reprezintă unul dintre obiec­tivele Agendei Digitale europene.

Proiectul PASSPORT, coordonat de Institutul de cercetări contra cance­rului aparatului digestiv, cu sediul la Strasbourg, s-a derulat în perioada iu­nie 2008 - decembrie 2011. Programul a avut un buget de 5,4 milioane de euro, din care 3,6 milioane de euro au fost asigurate de Uniunea Europeană.

Mii de persoane mor în fiecare an din cauza maladiilor hepatice, cel mai ade­sea din cauza cancerului sau a ciro­ze­lor hepatice. În prezent, mai puţin de 50% dintre pacienţi suferă o operaţie ce con­stă în extirparea părţii vătămate a orga­nului – care poate să se regene­reze apoi –, pentru că medicii chirurgi nu pot să ope­reze dacă nu cunosc cu precizie mărimea şi localizarea zonelor bolnave, dar şi sta­rea de sănătate ge­ne­rală a pacientului.