Un nou pachet de linii ferate, adjudecat în Timiş

Regiotrans, prin firma care face parte din acelaşi grup de exploatare privată de cale ferată pentru transport de călători, RCCF Trans, şi-a adjudecat o nouă tranşă de linii ferate din categoria celor considerate neinteropera­bile, în vestul ţării. Voci din sistem susţin că e vorba despre trasee care generau pierderi şi că, în varianta în care nu se găseau “clienţi” pentru ele, urmau a fi închise. Oricum, cel puţin două trasee timişene din cele adjude­cate zilele trecute fac parte din categoria celor pe care se circulă cu 15 kilometri pe oră, din cauza stării şubrede a infrastructurii. Din păcate, aceste linii se vor degrada şi mai mult odată cu exploatarea lor de către operato­rul privat, care nu are obligaţia contractuală de a le întreţine.

Licitaţii la pachet

Mergând pe linia strategiei discu­tabile de a limita pierderile prin închi­rierea sau închiderea unor trasee con­siderate neprofitabile, Compania Na­ţională de Căi Ferate măreşte numărul traseelor din vestul ţării, din categoria celor considerate neoperabile, care sunt închiriate operatorilor privaţi.

Zilele trecute, C.F.R. a organizat licitaţie pen­tru atribuirea unui nou pachet de linii neinteroperabile din toată ţara, închi­rierea acestora de către operatori pri­vaţi urmând a se face pe o perioadă de patru ani.

De pe raza Regionalei C.F.R. Timişoara au fost scoase la licitaţie pentru închiriere liniile Simeria - Pestiş (9,6 kilometri), Simeria - Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel - Liebling (9,8 kilometri), Timişoara Est - Radna (64,1 kilometri), Cărpiniş - Ionel (16,9 kilo­metri), Lupeni - Lupeni Tehnic - Live­zeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale ferată. Chiria, la pachet, propusă de C.F.R. pentru aceste trasee este modică, ţi­nând cont de lungimea traseului şi de faptul că în zonele respective nu prea mai există alternative de transport : 559.000 de lei pe an.

“Dintre cele trei trasee din Timiş, care au fost date la pachet, Timişoara Est - Radna are cei mai mulţi călători, fiind mult mai circulată decât Jebel - Liebling şi Cărpiniş - Ionel”,ne-a de­clarat Alexandru Silvăşan, director la Regionala C.F.R. Banat-Oltenia a C.F.R. Călători.

Petrică Stoian, liderul Sindi­catu­lui Feroviar Mişcare Comercial, confir­mă că pe ruta Timişoara Est - Radna se circulă cel mai bine, datorită infra­structurii relativ bune.“În rest, pe Jebel - Liebling şi Cărpiniş - Ionel se circulă, pe multe porţiuni, cu 15 kilometri pe oră, putându-se ajunge la o viteză ma­ximă de 30 de kilometri pe oră, din ca­uza stării proaste a infrastructurii fero­viare”, mai spune Petrică Stoian.

Societatea privată care şi-a adju­decat aceste trasee din Timiş este RC­CF Trans S.R.L., cu sediul central în Braşov, şi face parte din acelaşi grup de firme care deţine şi societatea Regio­trans care, de asemenea, a închiriat şi ex­ploatează tot mai multe trasee fero­viare din judeţ. Câştigătoarea licitaţiei e obligată să preia şi personalul C.F.R. existent sau care îşi desfăşoară acti­vitatea pe secţia sau grupul de secţii aferent, necesar pentru asigurarea pa­chetului minim social existent la mo­mentul închirierii – adică a numărului de curse necesare zilnic pe aceste tra­see pe care, pe unele porţiuni, nu prea există alte alternative de transport or­ganizat de călători.

Închiderea, singura alternativă la închiriere

Întâmplător sau nu, printre trasee­le închiriate în Timiş se numără şi două dintre liniile considerate la nivel na­ţional ca aducând cele mai multe pier­deri de exploatare : Jebel - Liebling şi Cărpiniş - Ionel – pe aceste trasee nu­mărul blatiştilor fiind extrem de mare, în condiţiile în care case de bilete nu se mai găsesc la majoritatea gărilor de pe traseu, care au fost dezafectate, iar controlorii nu o dată taie “opţional” bi­lete călătorilor. “Într-adevăr, aceste două trasee erau considerate ca fiind mari generatoare de pierderi, mai ales că fă­ceau parte din segmentul de linii ne­interoperabile. Pentru ele nu mai exis­ta decât varianta închirierii pentru că, în actuala formulă, Regionala C.F.R. Timişoara nu mai are bani pentru între­ţinerea lor. Operatorii privaţi le iau şi vor obţine profit de pe el, ca, de altfel, la majoritatea celorlalte trasee, mai ales prin acele subvenţii pe care le dă statul pentru fiecare kilometru parcurs pe aceste trasee care fac parte din pa­chetul minim social. Este vorba despre tra­see care trebuie menţinute, în spe­cial pentru că în zonele pe care le aco­peră nu prea există, pe destule porţiuni, alternative disponibile de transport de călători”, spune Petrică Stoian.

Liderul sindical estimează că nici această soluţie nu este una pe termen lung : “În general, starea infrastruc­tu­rii, mai ales pe Jebel - Liebling şi Cărpi­niş – Ionel, este extrem de proastă. E nevoie de investiţii mari în aceste tra­see, investiţii pe care operatorul privat care le-a închiriat nu le va face, pentru că nu are nicio obligaţie contractuală. Aşa stând lucrurile, aceste linii se vor degrada şi mai mult pe perioada celor patru ani de exploatare privată şi pro­babil că, în cele din urmă, vor fi închise”.

Varianta aceasta este confirmată şi de la nivel central. “Pentru traseele care nu s-au putut adjudeca la această licitaţie organizată în această lună se va organiza o nouă licitaţie. Dacă se re­ia de trei ori licitaţia şi nu se arată in­teresat de traseul respectiv niciun in­vestitor privat, atunci liniile respective se vor închide. Sperăm, însă, să nu ajun­gem aici”, ne-a declarat Ioana Brân­zan, purtător de cuvânt al C.F.R. S.A.

Linii scoase la licitaţie pentru închiriere

Simeria - Pestiş (9,6 kilometri) 

Simeria - Hunedoara (15,8 kilometri)

Jebel - Liebling (9,8 kilometri)

Timişoara Est - Radna (64,1 kilometri)

Cărpiniş - Ionel (16,9 kilometri)

Lupeni - Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri)

O relaţie partenerială perfectibilă

C.F.R. continuă astfel politica de închiriere de trasee neinteroperabile, deşi în ultima perioadă a fost nevoită să recurgă la măsuri extreme pentru a-şi recupera banii ce i se cuvin, pen­tru taxa de utilizare a infrastructurii feroviare, de la operatorii feroviari pri­vaţi cărora le-a închiriat trasee. Printre aceştia se numără şi socie­ta­tea Regiotrans, care are foarte multe trasee concesionate în vestul ţării.

În iunie, C.F.R. anunţa că activi­tatea a patru operatori de transport feroviar, care înregistrează datorii mari la plata taxei de utilizare a infra­structurii, a fost oprită, decizia fiind luată ca urmare a refuzului repetat al operatorilor feroviari de a achita su­mele restante, în contul taxei de uti­lizare a infrastructurii. Printre cei patru operatori privaţi cu datorii mari restante  se număra şi S.C. Regio­trans S.R.L., care avea o datorie de 7,7 milioane de lei,

În urma acestui blocaj, situaţia s-a normalizat abia după zile bune de in­certitudine, operatorii cu datorii plă­tind, însă nu toate sumele datorate, ci doar o parte, pentru restul sumei con­venindu-se un plan de eşalonare.

Din cauza situaţiei în care se află în prezent, C.F.R. nu îşi poate permite însă să ia pe termen lung astfel de măsuri de oprire a circulaţiei în caz de neplată a taxei de utilizare a infra­structurii. Şi aceasta pentru că în momentul de faţă traseele închiriate către Regiotrans în vestul ţării sunt foarte multe : Timişoara Nord - Cru­ceni, Timişoara Nord - Reşiţa, Timi­şoara Nord - Lovrin - Nerău, Lovrin - Jimbolia, Sântana - Grăniceri, Buziaş - Jamu Mare, Jebel - Giera, Berzovia - Oraviţa, Timişoara Nord - Cenad sau Arad - Timişoara Nord.

O oprire totală a circulaţiei tre­nu­rilor pe aceste secţii ar presupune o blocare totală a transportului intra şi interjudeţean, fiind mii de persoane care încă depind de transportul cu tre­nul pentru a ajunge la locul de muncă.

Cu toate acestea, este inexplica­bil faptul că operatorii privaţi au res­tanţe în ceea ce priveşte achitarea taxei de utilizare a infrastructurii, din perspectiva faptului că acest contract de concesionare este profitabil pentru operatorul privat care, conform contractului semnat cu C.F.R., pentru acest an primeşte de la Ministerul Transporturilor o subvenţie de 19,79 lei pe tren pe kilometru, pentru a acoperi diferenţa între preţul biletelor încasate şi costul real de transport. 

Doar 10% dintre trenuri beneficiază de supra-controale

Chiar dacă motivaţia dată în­chirierii acestor trasee e legată de faptul că nu ar fi profitabile şi ar genera pierderi, trebuie spus că, pe lângă lipsa caselor de bilete din multe dintre gările C.F.R., dezafectate de altfel, modalităţile prin care C.F.R. Călători îşi organizează schemele menite să descurajeze că­lătoria frau­duloasă necesită îmbună­tăţiri se­rioase. Conform datelor furni­zate de C.F.R. Călători, se realizează acope­rirea cu supra-control doar a 10% din trenurile care circulă pe raza Regio­nalei C.F.R. Timişoara şi se asigură acţiuni de supracontrol cu personalul propriu al Companiei pe doar 12.000 din cele peste 120.000 de trenuri care circulă anual pe raza Re­gionalei C.F.R. Timişoara. Procentul e mic, dar chiar şi aşa numărul călă­torilor prinşi fără bilet cu ocazia aces­tor controale este foarte mare, rapor­tat la intervalul de timp – peste 60.000 de persoane pe an, doar pe raza Re­gio­nalei C.F.R. Timişoara.