Un nou proiect de autostradă este vehiculat în vestul ţării

În condiţiile în care autostrada Arad - Timişoara se apropie de o inaugurare chinuită, luna viitoare, iar tronsonul Timişoara - Lugoj are piedici încă din faza incipientă, din cauza deciziilor „inspirate” ale instanţelor româneşti, deja se vehiculează tot mai mult ipoteza unui nou tronson de autostradă în vestul ţării. Este vorba despre Timişoara - Belgrad şi, deşi în Serbia proiectul este foarte avansat, în România încă se discută, fără să se ajungă la o concluzie clară, cum şi de unde s-ar putea obţine finanţarea.

O investiţie macro

Deşi până în prezent vestul ţării nu are vreun tronson de autostradă inaugurat, utilizabil, se pare că în Timiş se înmulţesc proiectele de infrastructură de acest gen. După prezumtiva inaugurare în luna decembrie a tronsonului Arad - Timişoara şi demararea lucrărilor la tronso­nul Timişoara - Lugoj, deocam­dată pusă sub semnul întrebării din cauza unor decizii contro­ver­sate ale unor instanţe din ţară, în Timiş se intenţionează con­cretizarea unui alt proiect de acest gen. Şi pentru că fiecare din aceste tronsoane sunt crea­te pentru a fi conectate cu cori­doarele de transport paneuro­pene, de această dată este vor­ba despre coridul paneuropean XI, care se presupune că va asigura o legătură rapidă rutieră cu Italia, prin Serbia.

În urma recentei întâlniri dintre reprezentanţii Guver­nu­lui României cu omologii lor sârbi, s-a anunţat că România şi Serbia caută surse de finanţare pentru construcţia autostrăzii Timişoara - Belgrad, intenţia de concretizare a acestui proiect fiind confirmată atât de pre­mierul român Emil Boc, cât şi de omologul său sârb, Mirko Cvetkovic.

Noua autostradă, deocam­da­tă virtuală, Timişoara - Belgrad face parte dintr-un proiect mai amplu: ea ar urma să lege Timi­şoara de Belgrad şi, mai departe, de Italia. Acest proiect ar fi o veste bună inclusiv pentru me­diul de afaceri timişorean, unde investiţiile italiene sunt foarte bine reprezentate, iar o auto­stradă, care ar fi o opţiune de transport rutier foarte rapidă, ar creşte, probabil, numărul aces­tor investiţii la Timişoara.

Conform unei variante a proiectului, autostrada ar pleca din Timişoara, prin Vîrşeţ, Bel­grad, Cacak, apoi prin Podgorica şi Bar, ajungând deci în Mun­te­negru, de unde se poate asigura o legătură către Bari, în Italia. La finalizare, noua autostradă va avea în jur de 660 de kilometri. Se estimează că între 60 şi 100 de kilometri din noua autostradă se vor găsi pe teritoriul Româ­niei, urmând să asigure legătura între graniţa cu Serbia şi Timi­şoara, respectiv cu Coridorul IV European, care include şi auto­strada Arad - Timişoara. Alţi 400 de kilometri vor reprezenta au­tostrada de pe teritoriul Serbiei, urmând ca în Muntenegru aceas­ta să străbată aproximativ 160 de kilometri.

Proiect avansat în Serbia

Dacă în România se vorbeş­te despre acest proiect la faza de identificare de soluţii de finan­ţare, în Serbia acesta este destul de avansat. În acest sens, lucră­ri­le pentru acest tronson, duse până în zona Pancevo, au fost inspectate recent de preşe­din­tele Serbiei, Boris Tadic. Con­form reprezentanţilor Executi­vu­lui României, în urma întâl­nirilor bilaterale cu omologii din Serbia, acest proiect este aştep­tat de foarte multă vreme, făcân­du-se în mod constant lobby pentru concretizarea sa. “Am mandatat ministerele de resort sa analizeze această oportuni­tate. Ministrul Transporturilor va efectua o vizită în Serbia, în perioada urmatoare”, a anunţat premierul Emil Boc.

Ideea nu este una nouă. Acum trei ani, se vehicula ideea unei autostrazi regionale, care sa lege nord-estul Serbiei, sud-vestul României şi Ungaria, propunerea fiind lansată de partea sârbă. Totul a rămas însă la nivel de discuţie.

Încă nu a fost “bătut în cu­ie” traseul. Există opinii pro şi contra unui anumit parcurs. Ast­fel, este luată în calcul varianta Timişoara - Moraviţa, dar şi Timişoara - Jimbolia. În ambele cazuri, traseul care trebuie con­struit de partea română este în­tre 50 şi 70 de kilometri.

Deja s-au avansat şi varian­te raportate la costurile kilo­me­trului de autostradă, stabilite de către Ministerul Transporturi­lor, ajungându-se la concluzia că, la un cost de aproximativ patru mi­lioane de euro pe kilometru în zona de şes, autostrada, pe partea de construcţie care îi revine României, ar putea costa cel puţin 200 de milioane de euro.

Suma este una destul de ma­re, raportată la actualul context economic şi la deficitul bugetar. De aceea, se merge pe ideea identificării unor granturi euro­pene care să finanţeze acest proiect, mai ales că e vor­ba des­pre realizarea unui alt co­ridor euro­pean de transport rutier rapid.

“Am auzit vorbindu-se tot mai mult în ultima perioadă despre acest proiect. Ar fi foarte bine dacă s-ar concretiza, ar adu­ce în zonă nişte avantaje econo­mice foarte mari. În ceea ce priveşte identificarea resur­selor de finanţare, cred că e prematu­ră discuţia, atâta vreme cât nu există nici măcar docu­mentaţie preliminară. Dar eu cred că se pot găsi oportunităţi de finan­ţare europeană şi, la următorul ciclu de finanţare, acest proiect cred că va fi consi­derat ca fiind unul prioritar”, ne-a declarat So­rin Maxim, direc­to­rul Agenţiei de Dezvoltare Re­gională Vest.

Economist Nicolae Ţăran : “S-au ratat momentele propice pentru construcţia de autostrăzi”

Conf. univ. dr.  Nicolae Ţă­ran, de la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Uni­versităţii de Vest Timişoara, care a atras atenţia încă de acum cinci ani cu privire la oportunităţile pe care auto­ri­tăţile române le ratează igno­rând investiţiile în elemente de infrastructură de tipul au­tostrăzilor, susţine că proiec­tul legat de autostrada Timi­şoara - Belgrad este unul avan­tajos pentru zona de vest, dar că momentul ales pentru o asemenea investiţie este unul extrem de prost. Nicolae Ţăran declară că vede acest proiect realizabil doar în măsura în care autorităţile române do­resc să se implice: “Rămâne însă de văzut dacă, ţinând cont de actualul context econo­mic, inclusiv în ceea ce priveş­te repartizarea fondurilor eu­ropene, se vor mai aloca bani pentru acest gen de proiecte. Percepţia este că pe timp de criză nu se investeşte în auto­străzi. Guvernele statelor eu­ropene sunt acum preocu­pa­te de criza din zona euro, de deficite, de păstrarea echilibru­lui economiilor din zonă. Aşa­dar investiţiile în autostradă au ajuns pe planul doi”, sus­ţine economistul timişorean.

În opinia sa, România a ratat un moment foarte priel­nic din acest punct de vede­re, în perioada 2006 - 2008. “De obicei, construcţia de autostrăzi se face în perioade de creştere economică, nu pe criză. Din păcate, acum trei - patru ani, când traversa mo­mente de creştere economi­că, România nu a investit în acest domeniu”.

Slavomir Gvozdenici :“Criza zonei euro este un impediment major”

Slavomir Gvozde­no­vici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, se de­clară convins că există voin­ţă comună pentru materiali­zarea acestui proiect, singurul lucru care ar putea influenţa negativ realizarea acestui tron­son de autostradă putând fi climatul economic european. “Din discuţiile legate de acest proiect există o dorinţă şi o voinţă comune. Resurse s-ar găsi, asta dacă situaţia econo­mică nu se înrăutăţeşte pe plan european. În plus, e în inte­resul celor două minorităţi naţionale – al celei sârbe din România şi al celei române din Serbia. Relaţiile de prie­tenie şi bună vecinătate ar fi şi ele un fundament pentru demararea acestui proiect. Să sperăm, deci, că România şi Serbia vor avea puterea să implementeze împreună acest proiect care, din păcate, nu depinde în momentul de faţă doar de cele două ţări, ci de întregul context economic european”.

O nouă sursă de câştig

Posibilitatea realizării auto­străzii Timişoara - Belgrad rea­prinde şi speranţa proprietarilor de terenuri din Timiş. În ultimii ani, pe o piaţă a terenurilor care a căzut dezastruos, posibilitatea latifundiarilor şi a speculanţilor imobiliari de a-şi recupera su­mele investite în terenuri sau chiar speranţele unor câştiguri similare celor din anii 2007 sau 2008 s-au legat toate de banii pe care îi va da statul, prin expro­prieri, pentru realizarea unor lu­crări importante de infrastruc­tură. În acest sens, autostrada Arad - Timişoara a fost un obiec­­tiv de maxim interes pen­tru samsarii imobiliari care, rămaşi de acum trei sau patru ani, cu parcele uriaşe de pământ ne­vândut, sperau să-şi recupe­reze pe seama statului măcar o parte din banii investiţi în tere­nuri ce sunt acum devalorizate de criză. 

Astfel, la exproprierile pen­tru autostradă pe segmentele Arad - Timişoara şi Timişoara - Lugoj s-a constatat că în Şagu - Arad, de exemplu, existaseră întreprinzători extrem de in­spiraţi care achiziţionaseră pes­te 40.000 de metri pătraţi exact pe tronsonul viitoarei auto­străzi. Şi la Orţişoara sau la Giarmata există pe aceeaşi listă familii sau societăţi ale unor investitori care au peste 20.000 de metri pătraţi exact pe tron­sonul au­tostrăzii, dând dovadă, se pare, de un geniu investiţio­nal în ceea ce priveşte achiziţia de terenuri.