Un sfert dintre profesorii timişeni care au sperat la un post titularizabil sunt corijenţi – 23% au obţinut note sub 5. Deşi rezultatele slabe ale aspiranţilor la un post de profesor, unii dintre ei chiar proaspăt licenţiaţi, pun serioase semne de întrebare asupra calităţii pregătirii din facultate, rectorii universităţilor din Timişoara recunosc că, în învăţământul superior s-a renunţat la exigenţă, dar susţin că vina pentru aceste note le revine absolvenţilor care nu ştiu să pună în practică cele învăţate.


Promovabilitate scăzută la titularizare

La nivel naţional, dintre cei 34.840 de candidaţi care au participat la examenul de titularizare, organizat în 14 iulie, 75,96% au obţinut note de promovare, anunţa Ministerul Educaţiei. În Timiş, peste 1.300 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru obţinerea unui post de profesor titular, dar la examen s-au prezentat doar 980 dintre ei.
Rezultatele au arătat o slabă pregătire a candidaţilor la mai toate materiile. Dacă anul trecut gradul de promovabilitate a fost de 81,5%, în acest an, procentul celor care au obţinut note peste şapte a fost de puţin peste 40%. Profesori de biologie, chimie, cultură civică, educaţie muzicală şi limba engleză au obţinut note de 3 şi chiar 2, iar la istorie, fizică, limba franceză, limba română şi chiar şi educaţie fizică o parte dintre aspiranţii la posturi de profesori au reuşit “performanţa” de a acumula câteva sutimi peste nota 1. Astfel, 22,76% dintre cei 890 de candidaţi participanţi au obţinut note între 1 şi 4,99, iar 36,71% au luat note între 5 şi 6,99, iar 40,53% au obţinut note peste 7.
Potrivit metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului de titularizare, candidaţii care au primit note între 7 şi 10 au dreptul la titularizare, iar cei cu note între 5 şi 6,99 pot opta pentru un post de suplinitor. Dacă nu ar fi susţinut examenul, nu ar fi putut nici măcar la suplinire să viseze. “Dar pentru că posturi au fost puţine şi nu au pe ce se titulariza – din cele 37, 11 fiind pentru educatori –, probabil că şi din candidaţii care au obţinut note peste 7 vor ocupa posturi cu suplinire”, spune Cornel Petroman, inspector şcolar general adjunct al I.S.J. Timiş.


Profesorii şi copiuţa

Conducerea I.S.J. Timiş a decis să facă publică şi lista celor care au încercat să fraudeze examenul de titularizare copiind. Astfel, pe lista ruşinii sunt numele a 11 candidaţi, dintre care unii au şi stat o vreme la catedră : Gabriel Becheanu (Colegiul Tehnic de Arhitectură „Ion Mincu”, din Timişoara), Remus Muntean (Grupul Şcolar „V. Branişte”, din Lugoj), Livia Stăniţa Găvojdean (Şcoala cu Clasele I - VIII Igriş), Maria Cherciov (Grădiniţa Dudeştii Vechi), Daniela Radu (Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „A. Roşca”, din Lugoj), Flavia Ioana Jurconi (Grupul Şcolar „Traian Grozăvescu”, din Nădrag), Silvana Mitco (Grădiniţa Variaş), Georgiana Manuela Târbat (Şcoala cu Clasele I - VII nr. 1 Jimbolia), Elena Sorca (Grădiniţa Cerna - Liebling), Adelina Laura Vârtopean şi Tania Pasulisch. Rezultatele de la examenul de titularizare din acest an pot fi văzute şi pe site-ul http://titularizare.edu.ro/2010/

Exigenţă diminuată în facultăţi

Rezultatele slabe înregistrate în acest an de aspiranţii la un post de profesor – unii dintre ei chiar proaspăt licenţiaţi –, pun serioase semne de întrebare asupra calităţii pregătirii din facultăţile pe care le-au urmat. Procentul scăzut de promovabilitate din acest an, în Timiş, poate fi cauzat de faptul că în unele universităţi s-a renunţat la exigenţă, dar şi pentru că studenţii sunt învăţaţi să “tocească”, iar apoi nu ştiu să pună în practică cele învăţate, consideră rectorii timişoreni.


Nicolae Robu : “Nu poţi fi absolvent de facultate şi să iei nota 1”

“Nu mă pot pronunţa cu privire la dificultatea examenului de titularizare, dar îmi spuneau unii profesori că modul în care sunt realizate subiectele este inoportun. Şi apoi, e ciudat că procentul de promovabilitate este foarte redus în acest an comparativ cu anul trecut. Trebuie văzut şi de la ce universităţi vin candidaţii cu note mici, pentru că există şi cazuri în care se dau diplome de licenţă fără acoperire. Nu poţi fi absolvent de facultate şi să iei nota 1 la titularizare”, spune profesorul universitar dr. Nicolae Robu, rectorul Universităţii Politehnica din Timişoara.
.
  Acesta anunţă că, tocmai din acest motiv, în calitate de senator, va iniţia la toamnă o analiză, un proiect care să prevadă astfel de verificări : “De la educaţie pleacă toate. Or, nu putem avea calitate în învăţământ fără profesori pregătiţi”.


Alexandru Moisuc : “Au tocit în facultate, iar la titularizare au dat de sinteză”

Şi rectorul universităţii de Ştiinţe Agricole a Banatului, profesorul universitar dr. Alexandru Moisuc, consideră că examenul de titularizare este, în general, prost abordat de către cei care se visează la catedră. “Nu trebuie să ne raportăm doar la diferenţa dintre notele de la examenul de licenţă şi cele de la titularizare. Altfel se pune problema aici. De cele mai multe ori, candidatul a tocit până a terminat facultatea, iar la titularizare a dat peste subiecte care cereau o capacitate de sinteză, trebuiau să aplice în practică ce au învăţat în şcoală. O treaptă superioară pe care mulţi absolvenţi nu o au, pentru că studenţii fug de practică şi aici e hiba”. Profesorul Moisuc declară că nu exclude nici varianta ca unele universităţi, din varii motive, să nu mai fi aplicat aceeaşi exigenţă în evaluarea studenţilor în ultimii ani.


Ioan Talpoş : “E clar că nu au învăţat”

Problema scăderii nivelului de pregătire şcolară porneşte încă de la etapa gimnaziului, iar de vină sunt elevii care nu mai acordă învăţăturii atenţia cuvenită, consideră şi rectorul Universităţii de Vest, profesorul universitar dr. Ioan Talpoş. Acesta spune că ştiinţa de carte este o variabilă individuală, că nimeni nu le poate inocula indivizilor cunoştinţe, nici chiar în regim instituţional. “Este foarte clar că mulţi dintre cei care au susţinut examenul de titularizare nu au învăţat. Nu putem da vina pe universităţile la care au fost, ci pe individ. Şi apoi, examenul de licenţă este singurul la care candidaţii merg pe un subiect cunoscut cu anticipaţie, pentru care s-au pregătit măcar cu un an înainte. La titularizare sunt luaţi prin surprindere”, spune rectorul Universităţii de Vest.
Acesta apreciază că zestrea intelectuală scade de la an la an în învăţământ, lucrurile începând să se degradeze de la gimnaziu în sus.