Un sfert dintre liceenii timişoreni – chiulangii “olimpici”

După un bacalaureat controversat, care a lăsat multe semne de întrebare cu privire la modul în care se învaţă în şcolile timişorene, probabil că multă lume s-ar fi aşteptat ca liceenii să se pună serios cu burta pe carte. Ultimele controale inopinate efectuate de către inspectorii şcolari timişeni au scos însă la iveală contrariul – un sfert dintre liceenii din Timişoara chiulesc de la cursuri. Mai mult, practica este preluată în unele licee şi de către cadrele didactice. Pe primele locuri la absenteism – cu peste 50 % elevi chiulangii – se situează Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I” şi Colegiul Tehnic “Ion C.Brătianu”.

Chiulul, o practică “încetăţenită”

Un raport asupra stării sistemului naţional de învăţă­mânt, elaborat de Ministerul Educaţiei în urmă cu trei ani, arăta că rata absenteismului s-a triplat, la nivel naţional, faţă de anul 2000.

La nivelul Timişului ab­senteismul şcolar nu repre­zenta o problemă la acea vre­me, ne declarau inspectorii şcolari timişeni, care precizau atunci că rata absenteismului este de doar 1% la şcolile din judeţ, deşi recunoşteau că nu aveau întocmită o statistică pe care să se bazeze.

În acest an, după rezul­ta­tele catastrofale de la exame­nul de bacalaureat, au fost multe voci care au susţinut că la baza acestei situaţii au stat absenteismul în masă al elevi­lor şi iresponsabilitatea cu care aceştia tratează educaţia.

Pentru că pe “lista nea­gră” a bacalaureatului Timi­şoara a ocupat multe locuri la liceele cu puţini promovaţi şi dorind să cunoască adevărata stare a lucrurilor în ce priveşte absenteismul în rândul li­cee­nilor, conducerea Inspec­tora­tului Şcolar Timiş a dispus, la finele săptămânii trecute, o serie de controale inopinate în instituţiile de învăţământ din oraş. Rezultatele au fost din nou catastrofale - un sfert din­tre elevii din liceele timişorene lipseau de la orele de curs.

Dintre cele 13 unităţi de învăţământ din Timişoara ve­rificate de inspectorii şcolari mai mult de jumătate aveau o rată de absenteism de peste 20%.

Clasamentul chiulului organizat

Într-un top al liceelor cu cei mai mulţi elevi chiulangii, pe primul loc s-a situat Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I”, cu o rată de 56% absenteism, 174 de liceeni din totalul de 313 lipsind. Pe locul doi s-a clasat Colegiul Tehnic “I.C. Brătia­nu”, cu 51% absenţi, adică 305 din totalul de 595 de liceeni. Locul trei este ocupat de Co­le­giul Tehnic „Dimitrie Leonida”, cu 47% dintre elevi absenţi, mai exact 112 din totalul de 237 li­ceeni, pe locul patru - Colegiul Tehnic Azur, cu 38% absenţi, cu 115 elevi lipsă din totalul de 300, iar pe locul cinci s-a clasat Colegiul Tehnic „Ion Mincu”, cu 28%, 200 de elevi lipsind de la ore din totalul de 705 elevi în­scrişi. Au urmat în top Grupul Şcolar Silvic, cu 25% absen­teism, Colegiul Tehnic Henry Coandă, cu 20%, Liceul de Arte Plastice, cu 19%, Liceul Eco­nomic F.S. Nitti, cu 16%, Cole­giul Tehnic Emanuil Ungurea­nu, cu 14%, Grupul Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii, cu 10%, şi Liceul Waldorf şi Co­legiul Naţional Ion Vidu, cu 9% absenteism

Inspectorii şcolari au con­statat totodată că într-o serie de şcoli din Timişoara nu doar elevii practică chiulul, ci şi das­călii - opt profesori fiind absenţi de la ore, dintre care patru erau de la „Ion Vidu” şi câte un pro­fesor de la Colegiul Tehnic „Ion Mincu”, Colegiul Naţional Bă­năţean, Liceul de Arte Plastice şi Grupul Şcolar Agricol „Iulian Dracea”.

În concluzie, conducerea I.Ş.J. Timiş s-a declarat nemul­ţumită de cele descoperite, arătând că numărul absenţelor nu a scăzut aşa cum îşi propu­sese la începutul anului şcolar, fapt pentru care a decis să con­tinue seria de controale pe ab­senteism în perioada următoa­re, acţiunile fiind extinse la nivelul judeţului, iar în cazul în care fenomenul va persista în acest an şcolar planul de şco­larizare va fi diminuat, a preci­zat inspectorul şcolar general Marin Popescu.

Potrivit acestuia, întrebaţi cum îşi justifică absenţele, cei mai mulţi liceeni timişoreni aduc ca scuze programa şcola­ră încărcată, problemele medi­cale sau condiţiile de navetă.

Pe de altă parte, dezorga­nizarea vieţii de familie, conse­cinţă a divorţului, climatul fami­lial conflictual şi imoral, exce­siv de permisiv, divergenţa meto­delor educative şi lipsa de auto­ritate a părinţilor, atitudinea re­ce, indiferentă sau tiranică sunt alte aspecte care conduc spre aban­don şcolar, spun şi psihologii.

Sistem anti-chiul implementat la Timişoara

Şocaţi de numărul foarte mare de absenţe – 30 de milioa­ne într-un semestru –, repre­zentanţii Ministerului Educaţiei anunţau la finele lunii iulie că vor propune directorilor de şcoli să implementeze în uni­tăţile de învăţământ sisteme anti-chiul, astfel încât elevii să fie inven­tariaţi la intrarea în şcoală pe baza unei cartele mag­netice, iar profesorul de la clasă să ştie, înainte de a deschide catalogul, cine este absent sau întârziat.

Anunţul a fost făcut de către secretarul de stat în Mi­nisterul Educaţiei,Oana Ba­dea. Potrivit acesteia, prin acest sistem, în cinci minute, toate datele privind absenteismul ar putea fi transmise directorilor şcolilor şi diriginţilor, iar pă­rinţii ar putea să primească un SMS ca să vadă dacă copilul a ajuns la şcoală.

Inspectorii şcolari timişeni s-au arătat rezervaţi faţă de acest proiect, arătând la înce­putul acestui an şcolar că nu cunosc dacă sistemul va fi agreat de directorii de şcoli, decizia de implementare aparţinându-i fiecăruia în parte. La începutul acestei săptămâni însă, con­ducerea Colegiului Naţional „C.D.Loga” din Timişoara a anunţat că îşi doreşte să mon­teze sistemul “anti-chiul” în şcoală până la sfârşitul anului, intenţia fiind sprijinită atât de cadrele didactice, cât şi de părinţii liceenilor, care au fost de acord să contribuie financiar pentru realizarea acestui de­mers. “Noi pu­tem lua în calcul o sumă până în 500 de euro. Nu sunt bani din partea şcolii. Din ceea ce s-a discutat la şedinţa părinţilor pe şcoală, părinţii sunt interesaţi şi probabil se va merge pe un sprijin din partea lor, rămâne de văzut”, a precizat Tihomir Milin, directorul Colegiului Naţional „C.D. Loga”. Potrivit acestuia, prin acest sistem de acces se va obţine o monitori­zare a intrărilor şi ieşirilor din şcoală a elevilor, astfel încât se vor împiedica evenimente ne­dorite precum absenteism şco­lar sau vizite inoportune ale unor indivizi din afara unităţii şcolare. “Nu ne-am decis încă asupra formei finale a siste­mului. Probabil vom merge pe varianta cu am­prentă digitală, dacă ea este mai eficientă. Tre­buie avut în calcul foarte multe aspecte, fluxul este foarte ma­re, elevii circulă, sunt în jur de o mie de elevi în şcoală. Trebuie să nu blocăm căile de acces”,a mai explicat Tihomir Milin.

Decizia liceului C.D. Loga de a monta sistemul de moni­torizare acces a fost salutată de conducerea I.Ş.J. Timiş. „Iată cine dă semnalul. Una dintre şcolile cele mai bune din judeţ. Vor să se implice în ceea ce în­seamnă diminuarea absenteis­mului, chiar dacă nu există acest lucru la Loga. Este un lucru bun din perspectiva mesajului pe care îl transmite”, a declarat presei locale inspectorul şcolar general Marin Popescu.

Măsuri anti-absenteism verificate

Propunerea introducerii sistemului informatic de control al absenţelor în şcoli a Minis­terului Educaţiei a pornit de la ideea unui profesor de infor­matică dintr-un liceu din Mier­curea Ciuc, fiind implemenată deja de doi ani în respectiva unitate de învăţământ. „Siste­mul s-a dovedit eficient, ducând la o reducere a numărului de absenţe, iar costurile au fost mici, fiind vorba despre un sistem ieftin, implementarea lui în unitatea de învăţământ cu peste 900 de elevi costând apro­ximativ 1.500 de lei”, preciza la mijlocul acestei veri, secretarul de stat în Educaţie Oana Badea.

Oficialii Ministerului Edu­caţiei susţineau că un astfel de sistem este necesar, având în vedere că o ultimă analiză a arătat că elevii din România au adunat într-un singur semestru peste 30 de milioane de absen­ţe, ceea ce indică un mare defi­cit în parcurgerea programei şcolare de către elevii, iar de aici şi problema rezultatelor de la bacalaureatul din acest an.

Cum funcţionează sistemul “anti-chiul”? La începutul anu­lui şcolar, elevii sunt fotogra­fiaţi şi li se tipăreşte o legiti­maţie care are inscripţionat un cod de bare. La intrarea în şcoală este instalat un cal­culator dotat cu un cititor de bare, iar la sosire elevul se pontează utilizând legitimaţia proprie. În momentul pontării, pe ecranul calculatorului apare poza, numele şi clasa din care face parte elevul, precum şi ora la care acesta a pontat, pro­fesorul de serviciu validând vi­zual identitatea elevului şi per­miţându-i acestuia accesul în şcoală.