Anunţat de mai bine de trei ani, procesul de verificare, respectiv impozitare a marilor averi e la un pas de a demara, Guvernul aprobând, la sfârşitul săptămânii trecute, normele de verificare pe care se va baza activitatea de control. Noile atribuţii ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sunt văzute de unii ca o modalitate de a atrage venituri deloc mici la bugetul de stat, în condiţiile în care, inclusiv în Timiş, inspecţiile fiscale făcute de structurile de control fiscale dezvăluie o tendinţă cvasi-generalizată de a nu se declara corect veniturile, pentru a se evita impozitarea. Pe de altă parte, oponenţii acestui tip de control spun că procesul de impozitare a averilor mari va duce la un şir nesfârşit de procese cu statul ale celor vizaţi de controale şi echivalează cu o amnistie fiscală.

16%, impozitul pe averea nejustificată

Guvernul a aprobat, săptămâna tre­cută, normele de verificare a persoa­ne­lor cu venituri mari, anunţând totodată că procedurile de control al averilor vor fi aplicate, parţial, chiar din acest an, şi total, fără excepţii, de anul viitor. Con­form formulei convenite încă de anul trecut, persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 de lei sumele declarate vor plăti impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.

Conform normelor de control, A.N.A.F. va putea să verifice persoa­ne­le cu venituri mari fără să le anunţe şi va putea, de asemenea, cere referinţe în acest sens terţilor şi oricăror autori­tăţi sau instituţii publice. Nimic nu va scăpa controlului, avertizează repre­zen­tanţii Guvernului : donaţii, spon­so­rizări şi succesiuni, modificarea patri­mo­niului, tranzacţiile cu metale preţi­oase, imobile sau maşini. Se va realiza chiar şi o monitorizare a cheltuielilor personale a celor vizaţi. Deocamdată, nu este foarte clar cum va fi stabilită lista celor vizaţi de control, menţionându-se în acest fel că pe ea vor intra persoa­nele “care depăşesc riscul minim acceptat de Administraţia Fiscală, în funcţie de nivelul riscului”, fără să se spună mai multe în acest sens. 

Persoana vizată de control nu poa­te obiecta cu privire la procedura de verificare şi trebuie să colaboreze cu anchetatorii, în sensul că va trebui să ofere informaţii şi să prezinte acte afe­rente veniturilor ce fac obiectul contro­lului. În procedura de control, Fiscul se va baza pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat. În varianta în care va des­coperi infracţiuni, A.N.A.F. va putea face sesizări penale. 

Cu privire la momentul când se va declanşa controlul averilor, preşe­din­tele A.N.A.F., Sorin Blejnar, a declarat că o verificare majoră a averilor mari va avea loc în a doua jumătate a anului viitor, punctul de referinţă fiind decla­raţiile de venit pe anul 2011.


Avocat : “Nu poţi face control fără un temei legal”

Avocatul timişorean Dumitru Ganţ este sceptic cu privire la aplica­rea noilor prevederi legislative legate de controlul averilor, pentru că, mo­tivează, în momentul de faţă, lucru­rile nu sunt prea bine definite din punct de vedere juridic. “Nu poţi controla averea cuiva fără să ai un te­mei legal, o plângere penală, o sesi­zare pe baza căreia organele abilitate să facă verificări. Nu există cadrul legal care să permită acest lucru, nu există o lege precum acel faimos act normativ ceauşist, abrogat, Legea 18/1968, a venitului ilicit”.

În opinia sa, aprecierea legată de existenţa unei averi prea mari a unei persoane fizice nu poate aparţine unei structuri a statului. “În acest fel creăm premise pentru producerea unor abuzuri. O avere poate fi consi­derată mare în raport cu salariul mi­nim pe economie, dar decentă, rezo­nabilă din alt punct de vedere”.

Dumitru Ganţ apreciază că se impunea realizarea unei forme de depistare şi control a averilor ilicite, însă actuala formulă nu i se pare una prea inspirată. “Ne-am trezit la reali­tate prea târziu. Între timp, există personaje care au agonisit averi feno­menale. Dar trebuie găsită o formulă de control care să nu vină în contra­dicţie cu prevederile legale”.


Economist : “Controlul s-ar fi putut face plecând de la declaraţiile de venit”

Economistul Nicolae Ţăran consideră că modalitatea de control a veniturilor nejustificate ar fi fost mult mai simplu de aplicat în vari­anta în care exista obligativitatea unor declaraţii personale de venit, după modelul fiscal al altor state vest-europene. “Această măsură de con­trol a averilor s-ar fi aplicat într-un mod mult mai eficient dacă ar fi fost precedată de măsuri care să instituie obligaţia declaraţiei de venit făcute de fiecare contribuabil. În acest fel, pe baza respectivei declaraţii de ve­nit, s-ar fi putut vedea dacă averea unei per­soane e justificată de veni­turile obţi­nute. S-ar fi putut realiza o colaborare în acest sens cu Oficiile de Cadastru sau cu sistemul bancar şi s-ar fi ajuns la un sistem coerent de control, după model american sau german. La noi însă se aplică după ureche, şi acest tip de control va fi atacat şi, ulterior, desfiinţat în instanţă”.

Şi pe acest domeniu, al contro­lu­lui şi impozitării averilor, factorul politic îşi va spune cuvântul, esti­mează Nicolae Ţăran, care preco­nizează că acţiunea “va fi un eşec, în ac­tuala formă, nu e constituţională”.

Fost ministru al Controlului, Ionel Blănculescu : “Cum poţi să impozitezi cu 16% veniturile din trafic de droguri?”

Fost ministru al Controlului, Ionel Blănculescu, este de părere că această procedură de control şi im­pozitare a averilor mari, nejustificate, este “pe lângă lege”. “Cum poate un stat democratic să impoziteze profitul rea­lizat din comiterea unor infrac­ţiuni? Am văzut recent o serie de arestări de clanuri interlope, acuzate de serie întreagă de infracţiuni, membrilor acestora punându-li-se sechestru pe avere. În instanţă se va decide dacă bunurile acestora, obţinu­te sau nu prin comiterea unor infrac­ţiuni, vor fi sau nu confiscate. Aceas­ta e măsura legală pe care o poate lua sta­tul. Altfel, cum să impoziteze sta­tul cu 16% veniturile din trafic de dro­guri, trafic de copii sau trafic de organe? E ca şi cum ar legitima respectivele in­fracţiuni, ar fi echivalentul unei am­nistii fiscale. Ca stat nu poţi să iei im­pozit pe traficul de droguri, pentru că te murdăreşti – trebuie să aduci trafi­can­ţii în faţa legii şi să le confişti ave­rea obţinută prin încălcarea legii”.

În opinia sa, statul are şi în prezent destule pârghii pentru a realiza un control al averilor, dacă îşi do­reşte acest lucru. “Vedeţi ce s-a în­tâmplat în cazul Rompetrol. Statul a putut pune sechestru pentru că avea impresia că o anumită companie nu va plăti impozitele către stat, la o dată convenită. Deci, a fost instituit un sechestru anterior comi­te­rii vreunei nereguli. La fel se poate pro­ce­da şi în acest caz al averilor nejus­tificate – se poate pune un sechestru, care se ri­dică automat când şi dacă se stabileşte că respectiva avere e acu­mulată prin mijloace legale. Dacă e acumulată în mod nejustificat, deci ilegal, ea va putea fi confiscată. Însă această formă de impozitare cu 16% mi se pare una dintre cele mai mari gre­şeli, şi regret că văd că au şi apărut deja normele de control”.