Undă verde pentru hipermarketuri

Pe motiv că legislaţia românească de profil vine în contradicţie cu normele comunitare, Comisia Europeană obligă România să-şi schimbe cadrul legal privind înfiinţarea de supermarketuri. Dacă până acum documentaţia aferentă deschiderii unui astfel de magazin era extrem de stufoasă, cu noua legislaţie impusă de Comisia Europeană ar putea creşte spectaculos numărul acestor magazine, în condiţiile în care Consiliul Concurenţei vorbeşte de un număr foarte mare de supermarketuri şi hipermarketuri în România.

Obligaţii legislative eliminate

Guvernul s-a obligat, la presiunea Comisiei Europene, să înlăture restric­ţiile privind deschiderea de mari lan­ţuri de supermarketuri, prin eliminarea cerinţelor legate de acordul magazi­nelor concurente la emiterea auto­rizaţiei şi prezentarea unui studiu de impact de către investitorul care so­licită avizul.

Potrivit memorandumului de în­ţelegere convenit de Guvern cu Comi­sia Europeană, toate restricţiile legate de înfiinţarea acestui tip de magazine trebuie eliminate până în luna septem­brie. “Vor fi eliminate restricţiile la în­fiin­ţarea magazinelor de vânzare cu amă­nuntul. Guvernul trebuie să elimi­ne dispoziţiile legale care impun un test privind necesităţile economice şi im­plicarea concurenţilor în procedura de autorizare a deschiderii magazinelor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă ma­re, până în septembrie 2011, conformând legislaţia relevantă cu directivele eu­ropene în domeniu”, se specifică în cu­prinsul respectivului memorandum.

Cadrul legal aflat în vigoare stabi­leşte că deschiderea structurilor de vân­zare cu amănuntul cu suprafaţă mare, de peste 1.000 de metri pătraţi, trebuie autorizată de către o comisie consti­tuită la nivel autorităţii locale, din care face parte, alături de reprezentanţii autorităţilor locale şi ai asociaţiilor profesionale, patronale şi de protecţie a consumatorilor, şi un reprezentant al agenţilor economici din imediata ve­cinătate a centrului comercial pentru care este cerută autorizaţia.

Aceeaşi legislaţie specifică faptul că solicitările de deschidere a unor astfel de magazine trebuie însoţite obli­gatoriu de un studiu de piaţă şi impact, care să prezinte motivul alegerii locului respectiv, harta comercială a zonei şi caracteristicile demografice şi sociale ale zonei (structura populaţiei, venituri şi obiceiuri de consum), precum şi impactul asupra comerţului existent, respectiv protejarea structurilor de vânzare existente.

Aceste prevederi legislative, adop­tate în România în anul 2004, în ulti­mul an al guvernării P.S.D., vin în con­tradicţie cu directivele U.E. din dome­niu, care stabilesc că statele membre nu trebuie să condiţioneze accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor prin inter­ven­ţia directă sau indirectă a operatorilor concurenţi în acordarea autorizaţiilor, precum şi prin condiţionarea auto­rizaţiei de un test care să indice o ne­voie economică sau o cerere a pieţei.

Inflaţie de supermarketuri

Creşterea numărului de super­mar­keturi, în condiţiile noilor prevederi legislative ce vor trebui adoptate de Ro­mânia, vine în condiţiile în care Con­siliul Concurenţei remarca în aproape toate oraşele mari, inclusiv în Timi­şoa­ra, un număr excesiv de mare de ma­gazine de acest gen. Mai mult, eviden­ţia Consiliul Concurenţei, s-a ajuns la concentrări ale aceluiaşi gen de comerţ gen supermarket, cu cote de piaţă ex­trem de mari. Practic, într-un interval extrem de scurt de timp, cotele comer­ţului cu alimente prin supermarketuri şi hipermaketuri s-a dublat. Într-un raport recent legat de ofensiva supermar­ke­turilor, Consiliul Concurenţei arăta că în România, într-un interval de doi ani, a avut loc o creştere cu aproape 100% a vânzărilor de produse alimentare prin intermediul comerţului modern. Creş­terea a fost susţinută de extinderea reţelelor existente, dar mai ales de in­trarea noilor jucători în piaţă (Auchan, în Bucureşti şi Timişoara, Kaufland şi Real, în Braşov şi Timişoara, Rewe8, în Braşov). Acelaşi document releva faptul că în Timişoara vânzările totale ale supermarketurilor, în ultimii ani, au crescut cu peste 30% pe an, chiar dacă actorii de pe piaţa acestui gen de co­merţ s-au mai schimbat. Această ten­dinţă evidenţiază faptul că, treptat, co­merţul prin magazinele mici de cartier îşi pierde clienţii, în favoarea super­marketurilor.

Nu întotdeauna însă efectele sunt benefice pentru cumpărător. În acest sens, fostul senator timişean Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Na­ţionale a Producătorilor Agricoli din România, spune că în multe cazuri la alimente, există diferenţe enorme în­tre preţul de producător şi preţul de supermarket. “Şi asta pentru că sunt in­troduse tot felul de taxe – de raft, de poziţionare şi aşa mai de­parte –, lucru care face ca în final unele produse să fie de două-trei ori mai scumpe decât preţul de producător”, spune Viorel Matei.

Deşi se presupune că marile firme de supermarketuri au standarde de ca­litate foarte stricte, nu o dată controa­lele făcute de inspectorii Protecţiei Consumatorilor au dovedit existenţa, în unele magazine de acest gen din Timişoara, a unor produse necorespun­zătoare comercializării. “Oase curcă preambalate congelate, provenite din Ungaria, cu modificări organoleptice, culoare nespecifică”, “costiţă de porc afumată, şunculiţă afumată, cârnaţi «Trandafir» – toate expirate”, “jucării potenţial periculoase, fără marcaje de conformitate” sunt doar câteva dintre măr­furile neconforme cu cerinţele de comercializare, vândute la o serie de supermarketuri din Timişoara.

Marinela Iliaş, şeful Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consuma­torilor Timiş, declară că O.J.P.C. in­clude aproape de fiecare dată supermar­­keturile în acţiunile de control tema­tice : “În prezent, de exemplu, desfă­şurăm în supermarketurile din Timi­şoara o acţiune legată de comercia­lizarea produselor lactate”.