Sătui probabil de atacuri şi scandaluri pe această temă, reprezentanţii Comisiei Europene au propus la începutul acestui an o regândire a politicilor europene legate de cultivarea plantelor modificate genetic, în sensul de a le permite statelor membre să interzică acest gen de culturi pe teritoriul lor. Deocamdată, nu se ştie cum se va materializa în plan legislativ această intenţie, însă dacă s-ar decide o interdicţie totală a acestui gen de culturi în toate statele comunitare, începând de anul viitor, România ar avea mari probleme pentru că există contracte încheiate de statul român cu companii de profil care permit cultivarea de plante modificate genetic, inclusiv în vestul ţării, până în 2014.


Politici OMG sub semnul schimbării

Dacă până acum Comisia Euro­pea­nă a fost extrem de criticată în le­gătură cu atitudinea mai degrabă tole­rantă şi permisivă în privinţa culturilor modificate genetic, la începutul acestui an, reprezentanţii C.E. au propus o re­vizuire a politicii U.E. pentru apro­ba­rea culturilor modificate genetic, care ar da statelor membre libertatea de a interzice cultivarea pe teritoriul lor.
S-a speculat în legătură cu această propunere oarecum surprinzătoare, că trădează influenţa tot mai mare pe care o au grupările politice popular-conservatoare, la nivelul structurilor de decizie ale forurilor europene.
Cert e că, deşi s-a vrut a fi o deci­zie care să oprească tirul criticilor le­gate de acest subiect, îndreptate spre Co­mi­sia Europeană, noua propune­re a reu­şit să trezească reacţii de res­pin­gere şi din rândul susţinătorilor, dar şi al ad­versarilor culturilor OMG, care susţin că noul sistem va crea o situaţie de in­certitudine juridică pentru agri­cultori.
În prezent, statele membre ale U.E. au doar posibilitatea de a restric­ţiona cultivarea plantelor modificate genetic, în condiţii stricte, iar licenţele de autorizare sunt valabile pe teritoriul celor 27 de ţări comunitare, conform principiilor pieţei unice a U.E..
Potrivit propunerii C.E. de a per­mi­te statelor membre U.E. să decidă dacă tolerează sau interzic culturile de plante modificate genetic, opţiunea unui stat comunitar poate fi justificată inclusiv pe baza unor motivaţii ce ţin de “moralitate sau argumente religioa­se ori filozofice”, şi dacă şi în legea fi­nală bazată pe această propunere se va păstra aceeaşi formulare, probabil că ea va fi interpretată în foarte multe moduri.
Alte motivaţii care vor fi accep­tate ca argument al interzicerii cultivării de plante modificate genetic sunt limi­tarea deciziilor discreţionare pe care le-ar putea lua unii producători, în legă­tură cu cultivarea şi comercializarea de plante modificate genetic, precum şi nevoia de stimulare a argiculturii tra­diţionale, cu produse bio sau eco.
Totuşi, în momentul în care iau o decizie legată de interzicerea cultivării plantelor modificate genetic, statele membre U.E. vor trebui să se asigure că aceasta este “justificată, echilibrată şi nediscriminatoare”, după cum se precizează în propunerea legislativă a Comisiei Europene. Lista de motive care pot fi admise pentru a argumenta decizia unei ţări de a interzice culturile modificate ge­netic va fi discutată la Bruxelles, pe 11 februarie. Comisia Europeană va aş­tepta apoi reacţiile guvernelor statelor membre, şi în funcţie de aceste reacţii şi puncte de vedere va structura pro­iectul legislativ ce va permite inter­zicerea cultivării de plante modificate genetic.


Suprafaţa cultivată cu OMG-uri este constantă în Timiş

Timişul are o situaţie specială şi un istoric al culturilor agricole OMG, fiind, până în 2007, judeţul cu cea mai mare suprafaţă de soia modificată ge­netic. În prezent, există autorizaţii de principiu pentru culturi experimentale de porumb modificat genetic. 
De controale legate de respec­ta­rea legislaţiei în ceea ce priveşte cul­tivarea plantelor modificate genetic se ocupă Garda de Mediu Timiş, care anul trecut a realizat astfel de acţiuni în zona Lovrin, unde s-a cultivat experi­mental porumb Monsanto şi Pioneer, modificat genetic. În afară de cultura de la Lovrin, anul trecut s-a mai culti­vat porumb modificat genetic şi la Grabaţi şi Cărpiniş.
“Nu am primit solicitări supli­men­tare deocamdată, probabil că suprafaţa care va fi cultivată în 2011 cu porumb modificat genetic va rămâne aceeaşi în Timiş”, spune inginerul Viorel Solo­mie, de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş.
Însă dacă în urma demersurilor făcute pe plan european, s-ar putea ajunge, de anul viitor, la o interdicţie în tot spaţiul comunitar a culturilor OMG, România ar avea probleme din cauza contractelor pe termen lung pe care le-a semnat pentru cultivarea, inclusiv în Timiş, a unor suprafeţe cu plante mo­dificate genetic. De exemplu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a fost notificată recent cu privire la in­troducerea deliberată în mediu, pe pe­rioada 2009 - 2014, a porumbului Bt11x­GA21, modificat genetic pentru rezis­tenţă la atacul unor insecte lepidoptere şi toleranţă la erbicide pe bază de gli­fosat (testare în câmp), compania pro­motoare fiind una elveţiană, Syngenta Crop Protection AG. În notificarea res­pectivă se specifică : „Testele în câmp se vor desfăşura în România pe 13 amplasmente diferite, între 2009 şi 2014. Testarea porumbului Bt11xGA21 se va efectua în cadrul staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Lo­vrin şi la Cărpiniş, Grabaţi, Jimbolia, Peregu Mare, şi la Şeitin şi Nădlac, judeţul Arad”. Potrivit respectivei no­tificări, se pot cultiva suprafeţe de până la 5.000 de metri pătraţi pe fiecare din locaţiile selecţionate.
Existând patru locaţii alese în Timiş, rezultă că suprafaţa care ar putea fi cultivată legal, în judeţ, cu porumb modificat genetic doar din acest soi poate fi de 20.000 de metri pătraţi pe an, doar pe baza acestei autorizaţii.