Unguente-minune, premiate internaţional, fabricate la Timişoara

Fără să aibă aparatură ultraperformantă şi plătind din buzunarele lor materia primă necesară, o echipă de profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, condusă de inventatoarea Delia Dumbravă, a obţinut brevetarea a două unguente pe bază de compuşi carotenoidici extraşi din porumb şi cătină, ambele foarte eficiente pentru bolile de piele, având o acţiune antioxidantă şi anticancerigenă.

Profesori timişoreni, cu merite recunoscute internaţional

Mulţi dintre profesorii de la Universitatea de Ştiinţe Agri­cole şi Medicină Veterinară a Banatului sunt recunoscuţi pen­tru rezultatele obţinute la parti­ciparea la saloanele internaţio­nale de inventică, mulţi fiind premiaţi cu aur, argint sau bronz. În urmă cu patru ani, la Salonul Internaţional al In­venţiilor, Tehnicilor şi Produ­selor de la Geneva, cercetătorii de la U.S.A.B. au primit medalia de argint pentru un unguent terapeutic pe bază de fructe de cătină cu acţiune eficientă în tra­tarea unui număr de afec­ţiuni dermatologice grave. Cu un an în urmă, la acelaşi Salon, cercetătorii timişoreni luau au­rul pentru un unguent asemă­nător, cu extracte din porumb.

Cea care a condus aceste realizări esteDelia Dumbra­vă, inginer-şef lucrări la Facul­tatea de Tehnologie a Produse­lor Agroalimentare din cadrul U.S.A.B. Totul a început în timp ce se pregătea pentru teza de doctorat, când lucra cu extrac­te de plante, lucrarea fiind axată pe domeniul pigmenţilor ca­rotenoidici. Aceasta a pornit de la ideea că betacarotenul pro­tejează organismul uman de efectele dăunătoare ale radica­lilor liberi, ale radiaţiilor ultra­violete şi au acţiune anticance­ri­genă. Iniţial, a încercat obţi­nerea unei serii de unguente pentru tratamentul arsurilor şi rănilor, ştiind că aceşti pigmenţi au o acţiune foarte bună în a­ceastă direcţie. “Am avut rezul­tate deosebite cu aceste două unguente pe bază de pigmenţi carotenoidici, care au şi fost bre­vetate. Am vrut să fac o aplicaţie în domeniul medical, ştiind că aceşti compuşi au efect benefic asupra organismului. Acţiunea lor dermatologică e foarte importantă, pentru că pe piaţă nu există produse care să conţină strict aceşti compuşi”, explică Delia Dumbravă. Aceas­ta mai spune că ambele unguen­te s-au dovedit a fi foarte efi­ciente pentru bolile de piele, având o acţiune antioxidantă şi anticancerigenă.

Potrivit acesteia, a început testările pe compuşii respectivi în 2002. Şi tot de atunci rea­lizează per­manent în labora­torul facultăţii unguentele-mi­nune care, chiar şi când erau în testare clinică, au fost foarte ce­rute de medici. “Nu este zi să nu ne fie cerute aceste un­guen­te, pentru că deo­camdată nu se găsesc în farma­cii. Nu am găsit o variantă opti­mă pentru indus­trializarea lor şi nici nu am vrut să le dăm pro­ducătorilor, pen­tru a nu inter­veni alte interese, pentru a nu se face modificări în com­po­ziţie”.

Alifia pe bază de cătină tratează şi unele forme de cancer

Delia Dumbravă spune că unguentul cu cătină este foarte bun în tratarea psoriazis-ului, pentru îndepărtarea aluniţelor şi a negilor, pentru cicatrizarea rănilor, arsurilor şi a plăgilor post electro-cauterizare, dar acţionează favorabil şi pe anu­mite forme de cancer de piele. Apoi, unguentul bazat pe extrac­te din porumb are o acţiune şi mai rapidă, acesta fiind testat recent cu succes şi pe proble­mele hemoroidale. “Nu au ni­mic chimic, sunt produse fără conservanţi şi, păstrate în frigider, rezistă până la şase luni. Cel mai important este însă că nu au efecte secundare, cum se întâmplă la produsele de sinteză”, explică prof. Dum­bravă.

Cele două unguente au fost testate pe câteva sute de pa­cienţi voluntari din Clinicile de Dermatologie şi Oncologie ale Spitalului Municipal, care nu au răspuns pozitiv la niciun alt medicament clasic administrat, iar rezultatele au fost surprin­zătoare, spune Delia Dumbra­vă. La psoriazis a avut şi cazuri cu afecţiuni care durau de zeci de ani şi se întindeau pe aproa­pe toată suprafaţa corpului. Şi pacienţii voluntari au fost fe­riciţi că, după ce au testat tot ce au găsit pe piaţă, au găsit un remediu.

“Înainte de a face aceste unguente, am testat extractele şi am făcut inclusiv testări mi­crobiologice pe micro-organis­me patogene, şi am văzut că au acţiune antimicrobiană şi anti­mi­cotică. Nu le-am testat direct pe oameni, înainte de a le anali­za în laborator, iar aceasta a fost cea mai importantă parte a tezei mele. Însă, nu m-am aştep­tat la aceste rezultate. Am fost surprinsă, chiar dacă ştiam că au acţiuni anticancerigene, dar în uz intern, nu ne aşteptam să acţioneze la nivelul pielii”, spu­ne Delia Dumbravă.

Totuşi, avertizează aceasta, dacă nu se înlătură cauza bolii, unguentele miraculoase pot duce la vindecarea leziunilor pe care sunt aplicate, însă vor apărea probleme pe alte părţi ale corpului : “Unguentul este destinat tratamentului extern, nu poate face minuni atunci când problemele sunt interne. La cancerul de piele, toate cazurile de vindecare rapidă au fost observate la pacienţii care erau sub supravegherea medi­cului şi care au respectat toate indicaţiile medicale: tratament, regim alimentar şi un stil de viaţă sănătos. Important este ca în primul rând să identifici şi să înlături cauza bolii, o alifie nu rezolvă tot”.

Preţurile produselor fabri­cate în laborator sunt modice, astfel că oricât de multe cereri ar fi, nu reuşesc să acopere cheltuielile. “Ar fi fost uşor să vând brevetul în străinătate, dar am refuzat, pentru că am vrut să beneficieze statul român de ele. Eu cred într-un viitor frumos al naţiunii române şi consider că dacă aici am cres­cut şi m-am format, aceste in­ven­ţii trebuie să aparţină în primul rând românilor, deşi acum statul român nu ne poate sprijini. Măcar mai mult acces la fondurile europene de am avea. Ar trebui adoptat un mo­del bun din străinătate, unde cercetarea funcţionează bine şi este susţinută financiar”.

Un pas şi spre domeniul cosmeticii

După unguentele pe bază de extracte din cătină şi po­rumb, Delia Dumbravă a înce­put un studiu pentru realizarea unei alifii pe bază de extracte din fructe de pădure, vizând de această dată domeniul cosme­ticii. “Sunt foarte cerute, şi apoi şi cancerul de piele este foarte răspândit. Trebuie să ne îndrep­tăm atenţia şi în această direc­ţie a cosmeticii”, a mai spus Delia Dumbravă, precizând că sunt zile în care stă în laborator ore întregi pentru a studia anu­mite efecte ale compuşilor, mai ales că programul în laborator este foarte bine organizat şi pro­fesorii nu pot lucra acolo ori­când doresc.

“În cercetare, dincolo de pasiune, rămân necesităţile de zi cu zi”

Invenţiile cercetătorilor de la U.S.A.B. au fost foarte apre­ciate pe plan internaţional, în­să, din păcate, a rămas pro­ble­ma omologării şi producerii la scară industrială a produselor realizate de ei. De altfel, în uni­versitate sunt mai multe cadre didactice care au rezultate deo­sebite în domeniu. Unul este profesorul Iosif Ianculov, ca­re participă la saloanele de in­ventică din 1998 şi este pose­so­rul unei colecţii impresionante de medalii. Cu toate acestea, a reuşit să omologheze o singură invenţie, un unguent pe bază de extract din varză, foarte efi­cient în tratarea reumatismu­lui, mai spune Delia Dum­bra­vă : “Profesorul Ianculov, cu ca­re colaborez, a făcut pe lângă acel unguent şi produse pentru uz intern anticancerigene, dar şi pentru diabetici”.

Delia Dumbravă spune că, dincolo de partea frumoasă a lucrurilor, de recunoaşterea va­lorii unui produs, sunt aspecte mai puţin plăcute. Cauzate de lipsa banilor.“La noi se face cercetare, idei avem, chiar foar­te multe. Sunt şi studenţi inte­resaţi cu care lucrăm foarte bi­ne, dar nu îi avem în echipă. Se duc care încotro, nu rămân. Din cauza salariilor. Pentru că, dacă eşti capabil, eşti cooptat de firme mari, iar ei preferă să se ducă unde sunt plătiţi mai bine, pentru că dincolo de pa­siune rămân necesităţile de zi cu zi”.

Cea mai mare dorinţă a cercetătorilor de la Facultatea de Tehnologie a Produselor Agroalimentare ar fi realizarea unei linii de fabricaţie a celor două produse brevetate, însă un astfel de demers presupune costuri enorme. După ce au obţinut brevetele, caută soluţii pentru producerea unguentelor la scară mai mare. Cercetă­to­rul timişorean mai spune că îşi doreşte foarte mult să găseas­că o variantă optimă să poată produce la scară industrială aceste unguente : “Încercăm să vedem dacă putem accesa fonduri europene nerambur­sa­bile, pentru că, până acum, va­riantele oferte n-au fost potri­vite. Investitorii vor de obicei 50%, ceea ce e riscant. Noi nu vrem nici să se modifice reţeta nici să se scadă calitatea, pen­tru că nu ne interesează aspec­tul financiar, ci să avem cu ce produce şi ca oamenii să bene­ficieze de aceste produse, iar în laboratoare nu se pot produce cantităţi mari. Mai ales că ne costă foarte mult materialele, pe care le plătim din buzunarul nostru, plus brevetarea, pentru că statul nu ne finanţează”, mai spune Delia Dumbravă.

Potrivit acesteia, până acum echipa de cercetare s-a bucurat de sprijinul unor spon­sori – care au simţit pe pielea lor efectele benefice ale produse­lor realizate în laborator, şi de donaţii de la unele farmacii. Profesorul timişorean îşi expri­mă speranţa ca, nu peste mult timp, să se înţeleagă rolul edu­caţiei şi  să se aloce din PIB mai mult pentru sistemul educa­ţio­nal, pentru ca studenţii să poa­tă beneficia de aparatura nece­sară. “Vă daţi seama, dacă noi într-un laborator fără aparatu­ră potrivită am realizat atâtea lucruri bune, ce s-ar putea face cu aparatură ultraperformantă. Cu o educaţie precară nu poţi face performanţă, iar dincolo de buni teoreticieni, avem ne­voie de buni practicieni. Do­meniul farmaceutic aduce cei mai mulţi bani şi acesta ar tre­bui exploatat”.