“Uniformele pătate”, fenomen internaţional

Contextul economic internaţio­nal a făcut ca, în foarte multe cazuri, şi pe fondul tăierilor salariale aferente politicilor de austeritate bugetară, unele categorii de funcţionari publici să devină mai vulnerabile la practicile de corupţie sau, în unele servicii ce presupun un anumit standard de probitate morală, să pătrundă indivizi care nu îşi au locul acolo. Astfel, pe tot parcursul anului trecut s-au succedat mai multe scandaluri penale care au vizat importante segmente din forţele de poliţie ale mai multor state, şi din “lumea a treia”, dar şi din categoria celor foarte dezvoltate.

Poliţişti cu cazier

O serie de verificări interne reali­zate anul trecut în cadrul Poliţiei brita­nice au scos la iveală că peste 900 de agenţi angajaţi au fost condamnaţi în trecut pentru infracţiuni cum ar fi spar­geri, accidente auto cauzatoare de moar­te, furturi, trafic de droguri, violenţă domestică, falsuri şi influenţarea unor anchete aflate în desfăşurare.

Conform rezultatelor verificărilor făcute în 33 din cele 43 de structuri din Anglia şi Ţara Galilor, cel puţin 944 de ofiţeri şi poliţişti comunitari au la activ condamnări. Printre cei care au cazier judiciar se află şi ofiţeri superiori, pre­cum doi detectivi şi un inspector-şef an­gajaţi ai Poliţiei Metropolitane.

Poliţia Metropolitană, cea mai ma­re structură poliţienească din Marea Bri­tanie, a avut cele mai multe astfel de cazuri, 356 de ofiţeri de poliţie şi 41 de poliţişti comunitari, fiind urmată de Po­liţia din Kent (49) şi Poliţiile din Devon şi Cornwall (câte 44). Majoritatea condam­nărilor sunt cauzate de încăl­cări ale re­gulilor de circulaţie. Există însă şi cazul unui ofiţer din South York­shire care a fost condamnat pentru că a pescuit fă­ră permis.

Cum mai multe structuri ale forţe­lor de poliţie nu au putut oferi infor­maţii asupra cazierelor unor angajaţi, numărul celor condamnaţi ar putea fi mult mai mare.

Ghidul Ministerului de Interne al Marii Britanii cere ca ofiţerii Poliţiei să aibă integritate dovedită pentru că s-ar putea afla în situaţia în care criminalii ar putea să se folosească de trecutul lor pentru a afla informaţii. În acest ghid se mai menţionează că Poliţia ar trebui să respingă eventualii candidaţi care au să­vârşit infracţiuni grave, precum vătămări corporale, spargeri, conducere impru­den­tă, trafic de droguri, aceştia putând fi angajaţi doar în condiţii excepţionale.

Derapaje grave în Rusia

Modalităţile de selecţie a celor care sunt admişi în forţele de Poliţie au fost extrem de dezbătute anul trecut şi în Rusia, unde doi foşti poliţişti ruşi îm­preună cu un complice au fost condam­­naţi la închisoare pe viaţă pentru agre­sarea şi uciderea a 22 de şoferi între anii 2000 şi 2007, în Moscova şi în re­giuni învecinate ale capitalei ruse.

Evgheni Fedorovşi Dmitri Semine, doi foşti poliţişti deveniţi şefi ai unei bande de spărgători de maşini de lux, şi Serghei Fedorov au fost găsiţi vinovaţi pentru uciderea a 22 de persoane şi pentru multiple atacuri, de către un tri­bunal din Moscova. Îmbrăcaţi în unifor­me de poliţişti, membrii acestei bande opreau şoferi care conduceau maşini de lux, sub pretextul unor controale ru­tiere, confiscându-le astfel banii şi, în majoritatea cazurilor, ucigând ocupan­ţii maşinilor, într-o manieră crudă. “Aceşti monştri l-au târât pe fratele meu afară din maşină, l-au bătut, sufocat, ars, în timp ce era încă în viaţă. I-au luat 5.000 de dolari şi maşina Land Cruiser”, a povestit o rudă a uneia dintre victime. În textul condamnării, citat de RIA No­vosti, se arată că pregătirile minuţioase şi planificarea crimelor arată moda­litatea de a acţiona a acestei bande în care fiecare membru avea un rol bine stabilit. Victimele erau cetăţeni origi­nari din Rusia, Azerbaidjan, Armenia, China şi Vietnam.

Cei trei complici făceau parte din­tr-un grup criminal important din Ru­sia, majoritatea membrilor fiind ares­taţi între anii 2007 şi 2009 şi con­dam­naţi pentru fapte similare, pedeapsa fiind asemănătoare.

Şi tot anul trecut, în Rusia, la Sankt Petersburg, doi poliţişti ruşi şi un stu­dent al Academiei de Poliţie din Sankt Petersburg au fost arestaţi pentru ră­pirea fiului unui om de afaceri, pentru a obţine o răscumpărare de peste 1.000 de euro. Bărbaţii, care se prezentau drept poliţişti, l-au sunat pe omul de afaceri, după ce l-au răpit pe fiul său în vârstă de 18 ani, pe o stradă din cen­trul ora­şului. Ei au ameninţat că îl vor cerceta pentru posesie de droguri şi au cerut în schimbul său 50.000 de ruble (aproxi­mativ 1.250 de euro). Omul de afaceri s-a adresat Poliţiei, care l-a eli­berat pe tânăr şi i-a arestat pe cei trei răpitori.

Conform presei ruse, corupţia din Rusia afectează în mod deosebit Poliţia, preşedintele Dmitri Medvedev decla­rând că va face din această problemă un dosar prioritar. Cu toate acestea, cazurile în care oficiali din Poliţie sunt condamnaţi rămân foarte rare.

Poliţişti dependenţi de droguri, în Indonezia

Verificări pe linie antidrog, făcute anul trecut în rândul forţelor de poliţie din Indonezia, au ajuns să fie subiect de ştire internaţională, după ce peste o mie de poliţişti din zona Aceh, repre­zentând şase la sută din totalul forţelor de poliţie, au fost testaţi pozitiv pentru droguri ca haşiş, ecstasy şi metamfeta­mină. Poliţiştii nu au fost puşi sub acu­zare, deşi legea islamică adoptată în această regiune interzice consumul de droguri. La nivel naţional, traficul de droguri este reprimat cu severitate, adoptându-se pedeapsa cu moartea în multe cazuri. “Le vom acorda o lună să îşi schimbe obiceiurile. Dacă nu vor re­uşi, îi vom concedia”, a declarat şeful poliţiei locale, Iskandar Hasan. Din­tre cei care au testat pozitiv, 189 de po­liţişti au fost trimişi la dexintoxicare, a precizat acesta.

Reglări de conturi în timpul uraganului Katrina

Un scandal publicat şi un val na­ţional de controverse legate de evalua­rea poliţiştilor şi corupţia din rândul forţelor de ordine a fost declanşat anul trecut şi în SUA, după ce s-a făcut pu­blic faptul că cinci poliţişti din New Or­leans au fost găsiţi vinovaţi de ucide­rea a două per­soane în timpul haosului care a urmat uraganului Katrina, din august 2005, şi că au încercat să muşa­malizeze crimele. 

“Aceşti membri ai forţelor de ordi­ne vor fi făcuţi responsabili pentru fap­tele lor”,a declarat procurorul Jim Let­ten, după anunţul verdictului de vino­văţie. “Cultura care constă în promo­varea legii tăcerii este distrusă câte puţin în fiecare zi”, a subliniat el.

Inculpaţi pentru uciderea a doi ci­vili afroamericani neînarmaţi, poliţiştii au fost găsiţi vinovaţi de 25 de capete de acuzare şi riscă închisoarea pe via­ţă. Procesul s-a concentrat pe evenimen­te­­le care s-au derulat în dimineaţa zilei de 4 septembrie 2005, pe podul Danziger, din oraş, când poliţiştii acuzaţi, inter­ve­nind la faţa locului, în urma unui apel telefonic, au declanşat ceea ce acuza­rea a calificat ulterior drept o reglare de conturi. Ronald Madison, un handica­pat mintal în vârstă de 40 de ani, descris de familia sa ca non-violent, a murit la faţa locului după ce a primit mai multe gloan­ţe în spate. Unul dintre ofiţeri, Ken­neth Bowen, a tras asupra sa chiar şi când era căzut la pământ, rănit. James Brissette, în vârstă de 17 ani, descris ca un licean studios, a murit, de aseme­nea, împuşcat, pe pod. Alte patru persoane din familia sa au fost rănite.

Poliţiştii condamnaţi – Kenneth Bowen, Robert Gisevius, Anthony Vil­lavaso, Robert Faulcon şi Arthur Kauf­man – sunt acuzaţi că au abuzat de pu­terile lor şi au încălcat încrederea pu­blicului imediat după uraganul Katrina, făcând şi mai grea acea perioadă ca­tastrofală pentru locuitorii din New Or­leans, după cum a comentat secretarul american al Justiţiei, Eric Holder.

Acest proces a dezvăluit, de ase­me­nea, două viziuni foarte diferite ale zile­lor care au urmat trecerii uraganului Ka­trina. Avocaţii apărării au declarat că cei cinci ofiţeri erau eroi, care au salvat persoane şi “au luptat împotriva derbe­deilor” la vremea aceea. Ei au încercat să convingă juraţii că aceşti ofiţeri au ac­ţionat crezând că viaţa lor era în peri­col. Dar Bobbi Bernstein, responsa­bil adjunct al diviziei de drepturi civice în Departamentul de Justiţie, a denun­ţat acoperirea aproape oficială a aces­tor crime. Arthur Kaufman, superiorul poliţiştilor, care nu era pe pod la mo­mentul faptelor, dar a încercat să-şi aju­te colegii să acopere crimele cu aju­torul unor mărturii şi dovezi false, ris­că în total 120 de ani de închisoare.