Universitate metropolă, premieră naţională la Timişoara

După ce Ministerul Educaţiei a a subliniat în ultima perioadă că încurajează modelul vestic al consorţiilor univeristare, şi că universităţile care vor fuziona vor primi finanţări suplimentare, două universităţi timişorene au decis să înceapă primele discuţiile preliminare pentru o astfel de fuzionare. Posibilitatea unirii Universităţii Politehnice şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie nu a generat însă doar încurajări şi entuziam, ci şi rezerve şi îndoieli legate de funcţionarea acestui model universitar.

Mai puţine funcţii de conducere, principalul argument

Ministrul Educaţiei Daniel Funeriu a insistat destul de mult pe ideea formării de consorţii uni­versitare, după model vestic, su­gerând faptul că universităţile care vor fuziona vor primi finan­ţare suplimentară, datoria statu­lui fiind de „a aloca fonduri pro­cesului educaţional şi nu prime pentru funcţii de conducere fără rost în universităţi, uneori bazate pe cumetrii”.

Decizia finanţării suplimen­tare a universităţilor care fuzio­nează a fost agreată şi de Consi­liul Naţional pentru Finanţarea Învă­ţământului Superior, iar prin­ci­palul argument pro-fuziune adus în discuţie, pe lângă îmbunătăţi­rea finanţării, este legat de redu­ce­rea personalului administrativ şi de conducere. „Unele univer­sităţi au un număr de posturi de conducere imens, fără legătură cu eficienţa organizaţională. Cei care fac acest lucru o fac pentru a servi o clientelă universitară. V-aţi întrebat de ce Harvard poate să funcţioneze cu 15 facultăţi, iar în România o universitate mare are de la 21 de facultăţi în sus? Vă spun eu de ce! Pentru că pro­fesorii de acolo vor să se ocupe de educaţie şi cercetare, iar unii de la noi sunt interesaţi doar de titluri pompoase şi de funcţii”, spune ministrul Educaţiei.

Discuţiile legate de fuzionare, începute în premieră la Timişoara

Cumva venind în întâmpi­na­rea acestor semnale transmise de pe plan central, Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Uni­ver­sitatea Politehnică din Timi­şoara au început, la sfârşitul săp­tămânii trecute, negocierile în vederea fuziunii, după ce a fost legalizat la notariat şi recu­nos­cut de Ministerul Educaţiei con­sorţiul dintre cele două instituţii de învăţământ superior.

„Senatul U.M.F. a stabilit ca până în 30 septembrie să fie fina­lizate negocierile dintre cele două universităţi în vederea fuziunii. Nu este nicio problemă să facem un consorţiu şi chiar să fuzionăm două universităţi de profile dife­rite. Pe vremuri nu existau uni­ver­sităţi de profil. Erau doar uni­versităţi mari la Cluj, Iaşi Bucu­reşti, Cernăuţi.  Este prima dată în România când instituţiile de învăţământ superior hotărăsc să-şi unească forţele pentru a fi mai puternice”, a declarat prof. univ. dr. Ştefan Drăgulescu, recto­rul Universităţii de Medicină şi Farmacie Timişoara.

Reprezentanţii conducerii Politehnica Timişoara spun, la rândul lor, că această decizie, prima de acest fel din România, reprezintă expresia dorinţei ce­lor două prestigioase universităţi timişorene de a constitui, împreu­nă, un cadru de înaltă perfor­manţă academică mai prielnic decât cel pe care l-ar putea oferi fiecare din ele în parte, de sine stătător. „Noutăţile cu care noua universitate rezultată prin fuziu­ne va veni în faţa comunităţii locale, regionale, naţionale şi in­ternaţionale vor fi, pe de o par­te, programe de studiu interdis­ci­plinare, iar pe de altă parte, proiecte de cercetare-dezvoltare interdisciplinare, oferite, res­pectiv abordate alături de cele devenite deja tradiţionale”, com­pletează oficialii Politehnicii.

Vădit mulţumit de premiera de la Timişoara, ministrul Edu­ca­ţiei, Daniel Funeriu, a ţinut să spună că îi felicită pe rectorii ce­lor două universităţi timişorene pentru o decizie istorică privind începerea negocierilor în vede­rea fuziunii celor două instituţii de învăţământ superior : „Îi fe­licit pe cei doi rectori şi senatele uni­versităţilor pentru o decizie isto­rică. Îi felicit pentru că au înţeles momentul de schimbare majoră pe care îl parcurgem şi îi asigur că mă voi implica perso­nal în succe­sul acestei fuziuni şi spijinirea lo­gistică şi financiară a acesteia”.

Sindicatul „Alma Mater” : „Nu s-a parafat nicio fuziune”

Nu toate reacţiile legate de posibilitatea fuziunii celor două universităţi au fost însă pozitive. Prof. univ. dr. Ilare Bordeaşu, şef al Catedrei Maşini Hidrauli­ce din cadrul Facultăţii de Mecanică a Universităţii Politehnice şi lider al Sindicatului „Alma Mater” Ti­miş, susţine că mai multe cadre universitare din cadrul Politeh­ni­cii Timişoara sunt şocate de felul în care s-au mediatizat discuţiile dintre Politehnica Timişoara şi Universitatea de Medicină şi Far­macie. „Vineri s-a dat pe aproape toate canalele media ştirea că au fuzionat cele două universităţi. Nici nu poate fi vorba de aşa ceva. Au existat doar nişte discuţii de principiu cu Universitatea de Me­dicină şi Farmacie, în care s-au pus nişte condiţii foarte clare : introducerea denumirii Politeh­nica la consorţiul rezultat, şi o preluare mai mult sub forma ab­sorbţiei a Medicinei. Fără res­pectarea acestor condiţii nici nu poate fi vorba de vreo fuziune”.

De altfel, Ilare Bordeiaşu spu­ne că a votat împotriva proiectu­lui fuziunii şi explică şi motivele deciziei sale : „Politehnica tre­buie să rămână cu identitatea sa – este cea mai veche universitate de pe plan local, are un brand, are un nume recunoscut pe plan internaţional la care nu se poate renunţa. Medicina poate să vină, eventual, alături de noi, deşi eu am unele rezerve – pentru că ştiu care e atmosfera din acea universitate şi ce se întâmplă acolo”.

Din punctul său de vedere, modelul de organizare univer­sitară propus de către Ministerul Educaţiei ar fi fiabil doar în varianta în care acest lucru nu va duce la pierderea totală a identităţii actualelor universităţi. „Dacă s-ar reuşi crerea unei singure universităţi puternice la nivel de centru universitar ar fi bine, ar fi o chestiune de câşti­gat în primul rând pe plan eco­nomic, însă e nevoie ca fiecare universitate să se regăsească cu identitatea ei în consorţiul creat”.

Liviu Mărşăvină, membru al Comisiei Naţionale de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Universitare : „Tendinţa vestică este de o universitate la un milion de locuitori”

Prof. univ. dr. ing. Liviu Mărşăvină, şeful Catedrei de Rezistenţa Materialelor din Universitatea Politehnică Timişoara, singurul membru timişorean al Comisiei Naţio­nale de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Universitare, precizează că, la nivel central, în comisia din care face parte, nu s-a discu­tat despre fuzionarea univer­sităţilor. „Au fost însă discuţii la nivel de sistem, în condiţiile în care raportarea se face la modelul vestic, iar în mediul universitar vest-european cam aceasta este tendinţa : o universitate la un milion de locuitori. Pe plan local, dacă am reuni toate universităţile existente, tot nu am ajunge la această cifră. Rămâne însă de văzut cum va funcţiona mode­lul românesc de fuzionare, şi dacă va fi o «căsătorie» feri­cită, sau nu”.

Preşedintele EduCer : „Vor fi rezultate mult mai bune şi în domeniul cercetării”

Profesorul Ştefan Vlas­ton, preşedintele Asociaţiei profesionale pentru educaţie şi cercetare EduCer crede că, din punct de vedere econo­mic, cel puţin, conceptul de fuzionare a universităţilor este unul viabil. „Această fu­zio­nare este prevăzută în Le­gea Educaţiei Naţionale, şi eu cred că, prin micşorarea nu­mă­rului de universităţi se pot realiza economii semnifi­cati­ve, se reduce structura de conducere şi administrativă şi serviciile aferente. Va fi, în mod clar, o reducere a costu­rilor pe segmentul de resurse umane, pentru că se vor folosi departamente comune”.

Chiar dacă vor exista rectori ostili ideii de fuzionare, Ştefan Vlaston estimează că, în cele din urmă, vor înţelege că noul model propus este cel mai bun, din toate punctele de vedere. „Inclusiv pe cercetare lucrurile se pot îmbunătăţi, se pot atrage finanţări europene mult mai mari, şi se poate lucra mult mai bine în comun. Sunt convins că dacă la Timi­şoara se vor reuni colectivele de cercetare de la Universi­tatea Politehnica şi Univer­sitatea de Medicină şi Far­macie, rezultatele vor fi spec­taculoase. Resursele vor fi la comun, şi fondurile care vor fi atrase vor fi cu mult mai mari în acest fel”.

Reprezentantul EduCer consideră că e greu de pre­ci­zat, la acest moment, dacă în viitoarele consorţii univer­si­tare se va putea păstra identi­tatea universităţilor compo­nente. „Cred că identitatea acestora se va putea păstra până la un punct, însă ideea unor proiecte comune, a unor finanţări comune, a unei cer­cetări făcute în comun este mult mai viabilă”.

Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole „Banatul” : „Fuzionarea trebuie foarte bine gândită”

Prof. univ. dr. Alexan­dru Moisuc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole „Banatul”, susţine că această fuzionare între universităţi trebuie gân­dită foarte bine şi nu făcută în pripă. „Nu e o decizie sau o măsură care să fie imple­men­tată peste noapte. Acest con­cept de universităţi metropo­litane există şi funcţionează foarte bine peste hotare, însă pentru a se ajunge la punctul în care acest concept să poată fi pus în practică şi la noi, este nevoie de o serie de schimbări la nivelul structurii univer­sităţilor componente, e ne­voie de desfiinţarea normelor didactice, de scurtarea ter­menelor contractelor de mun­că şi aşa mai departe”.

Modelul de consorţiu uni­versitar funcţionează şi în prezent în România, susţine Alexandru Moisuc, iar rezul­tatele sunt foarte bune. „Exis­tă un consorţiu universitar al universităţilor de ştiinţe agri­cole din ţară, din care face parte şi universitatea timişo­reană. Iar rezultatele sunt foarte bune – ne corelăm acti­vitatea, programa, iar de câ­teva ori pe an ne întâlnim pen­tru a discuta cele mai impor­tante măsuri care trebuie implementate în ceea ce pri­veşte desfăşurarea procesului de învăţământ. Deci con­sor­ţiul, ca entitate, există şi funcţionează şi în România”.